Plangerea lui Dascalu a fost comandata de DIICOT

La termenul de luni, 15 martie, audierile au durat aproape opt ore, iar în faţa instanţei s-au prezentat şapte martori. Au depus mărturie preşedinţi de cluburi de fotbal – Ioan Horoba de la Gaz Metan Mediaş şi Iuliu Mureşan de la CFR Cluj, avocaţi – Eugen Iordăchescu, care a negociat pentru Dascălu şi Farkas Zoltan, cel care l-a reprezentat pe Pazkany, politicieni – fostul viceprimar Adrian Popa şi consilierul Ioan Petran, şi oameni de presă – Aurel Mureşan. La termenul următor, din 12 aprilie, va fi audiat şi directorul GAZETEI de Cluj, Liviu Man.

”Ar trebui să fiu arestat în fiecare zi dacă asta a fost un şantaj”

Eugen Iordachescu a relatat instanţei cum a ajuns să fie avocatul lui Iulian Dascălu pentru tranzacţia cu Paszkany. La începutul anului 2006, la cabinetul de avocatură pe care îl avea atunci,avocata Ramona Pop,verisoara Dacianei Deritei procuror DIICOT Cluj si nepoata secretarului Consiliului Judetean Cluj, avea contract de colaborare. Aceasta a adus ca şi client firma Iulius Grup din Iaşi. Iordăchescu a fost solicitat să se implice în mod direct pentru consultanţă de specialitate şi reprezentare pentru Iulius Grup atunci când proiectul de investiţie a început să aibă probleme de natură juridică. Era vorba de acţiuni în justiţie pe contencios administrativ intentate de South East Euromentor, după care a urmat cererea de strămutare şi s-a ajuns la instanţele din Târgu-Mureş. Acolo s-a pronunţat o hotărâre de suspendare a lucrărilor la Iulius Mall. Datorită faptului că finanţarea din partea băncilor ajunsese astfel într-un impas, iar Iulian Dascălu era îngrijorat că nu mai putea obţine creditul, i-a cerut lui Iordăchescu să întreprindă acţiuni pentru a nu se ajunge la blocarea fondurilor de investiţie.
Echipa biroului de avocatură i-a prezentat lui Dascălu toate posibilităţile, iar acesta a luat in considerare toate soluţiile. Temerea sa era legată de preschimbarea de termen, la care a avut loc şi preschimbarea soluţiei şi astfel şi-a pus în balanţă opţiunile. Înainte de a-l învesti pe Iordăchescu să-l reprezinte într-o eventuală negociere, Dascălu a mai încercat să ia legătura cu Paszkany. A încercat să-l contacteze prin intermendiul unor persoane importante din politică, cum ar fi Marius Nicoară.
Când s-a pus problema unei negocieri, Iordăchescu îl cunoştea deja pe Farkas Zoltan, considerându-l un partener de calitate în astfel de discuţii. Fiind împuternicit de Dascălu, avocatul a stabilit prima întâlnire la biroul de avocatură al lui Farcaş în luna iunie 2006. Rolul avocaţilor la această întâlnire era de a stabili cadrul legal al unei eventuale înţelegeri între oamenii de afaceri. Toată lumea, povesteşte Iordăchescu, s-a prezentat la întâlnire cu temele făcute, iar Dascălu îşi pregătise deja oferta. Cei doi oameni de afaceri s-au cunoscut abia în cadrul acestei întâlniri. La biroul lui Farcaş în acea zi s-a stabilit de fapt ”dacă va fi sau nu război în continuare”, a declarat avocatul. Dascălu şi Paszkany au discutat între patru ochi despre poziţiile lor în acestă situaţie şi a fost înaintată propunerea de donaţie a unui teren de fotbal în apropierea Iulius Mall, unde o altă firmă a omului de afaceri ieşean cumpărase o bază portivă în urma unei lichidări judiciare. Dascălu cunoştea interesul lui Paszkany în acel teren, motiv pentru care i l-a şi oferit. Însă patronul CFR ştia că nu se poate, juridic, aşa ceva, şi a refuzat donaţia, conturându-se astfel ideea ca terenul să fie vândut cu un avans de 10.000 de euro şi restul de plată în contracte de publicitate. Prin contractele de publicitate clubul CFR, beneficiarul contractului, făcea firmei care vindea terenul reclamă. Iulius Grup avea deja contract de publicitate cu ”U” Cluj, de aceea era normal ca noul contract de publicitate să fie între firma care vindea terenul şi CFR, şi nu între club şi Iulius Mall. Terenul de pe Calea Turzii nu a fost în discuţie, şi cel mai probabil oferta legată de acel teren a fost făcută de Nicoară, cu ocazia altor întrevederi. La finalul acestei prime întâlniri,a tinut Paszkany să se sublinieze, Dascălu l-a întrebat dacă s-au înţeles, iar el i-a răspuns ”Dacă e musai, cu plăcere”.
A doua întâlnire între cei doi a avut loc în luna iulie 2006 la biroul lui Paszkany de la Sigma Center, unde au fost prezenţi cei doi împreună cu avocaţii şi un expert topo. Atunci s-au pus bazele înţelegerii pentru ca ulterior să înceapă munca propriu-zisă a avocaţilor, şi anume de a pune pe hârtie datele înţelegerii. Hârtiile au fost semnate într-un final în octombrie 2006 la notar. După cea de-a doua întâlnire înţelegerea dintre cei doi a rămas bătută în cuie, producând efectele scontate de Dascălu, şi anume încetarea litigiilor. Acesta a fost momentul în care, explică Iordăchescu, rolul său a încetat şi Ramona Pop a preluat întreaga responsabilitate de pregătire a actelor.
Întrebat de instanţă dacă consideră că una din părţi a pierdut în această tranzacţie, Iordăchescu a declarat că această interacţiune între cei doi a fost o chestiune de afaceri şi în nici un caz nu are elementele infracţiunii de şantaj, care face obiectul procesului : "Toată întâlnirea s-a desfăşurat într-o manieră extrem de profesionistă. Mie mi s-a părut o tranzacţie absolut legală. Ar trebui să fiu arestat în fiecare zi dacă asta a fost un şantaj".
În legătură cu atacurile din presă la adresa lui Dascălu, Iordăchescu şi-a menţinut declaraţia de la Procuratură, şi anume că omul de afaceri i-a spus că se consideră imun la companiile negative pentru că acestea au avut loc şi în alte oraşe. De asemenea, avocatul a subliniat că Dascălu nu a zis niciodată că în spatele acelor atacuri s-ar afla Paszkany.
Atunci când s-a declaşat dosarul Gazeta, în octombrie 2006, Iordăchescu a devenit avocatul familiei Man, însă s-a văzut nevoit să renunţe din cauza unor incompatibilităţi, printre care şi faptul că Dascălu a depus plângere la dosar. Tot în a doua jumătate a lui 2006 a fost contactat de Farkas Zoltan pentru a oferi consultanţă în mai multe litigii ale lui Paszkany. Atât reacţia lui Dascălu, cât şi a avocatei Pop, a fost ”violentă” la aflarea veştii, povesteşte Iordăchescu, iar biroul său de avocatură a rupt colaborarea cu Ramona Pop, care la plecare a luat şi clientul Iulius Grup.
În faza de urmărire penală, Iordăchescu a fost chemat la o confruntare cu Paszkany, însă la termenul de luni a ţinut să sublinieze că declaraţiile sale nu sunt contradictorii cu ale omului de afaceri şi că modul în care procurorul a ştiut să repete întrebările a influenţat şi declaraţia lui Iulian Dascălu.
Procurorul prezent la proces a afirmat că va deschide dosar penal avocatului Eugen Iordăchescu pentru mărturie falsă deoarece declaraţiile de la ultimul termen al procesului sunt în contradicţie cu cele de la DIICOT.

Paszkany a cerut ca licitaţia să fie corectă

Următorul martor a fost Petran Ioan, preşedintele comisiei de licitaţie în urma căreia Iulius Grup a obţinut dreptul de a ridica mall-ul de pe terenul de la Univers T. Acesta a declarat că în perioada dintre deschiderea plicurilor şi anunţarea rezultatelor licitaţiei a purtat o discuţie telefonică cu Paszkany şi chiar a trecut pe la el pe acasă într-o seară, pentru că se cunosc dinainte. În cadrul acestei întâlniri, omul de afaceri l-a rugat să se asigure că licitaţia va fi corectă şi nu i-a cerut să intervină pe lângă ceilalţi membri ai comisiei.
Procurorul s-a opus mărturiei lui Aurel Mureşan pe motiv că acesta este parte din dosarul Gazeta, iar o eventuală mărturie în acest proces l-ar putea incrimina. Drept răspuns, avocatul apărării a cerut ca nici mărturia lui Avarvarei să nu fie luată în considerare în acest caz, de vreme ce are aceeaşi poziţie, iar instanţa a respins cererea procurorului. Mureşan a ţinut să sublinieze că nu există trustul Gazeta şi nu există nici la Camera de Comerţ vreo înregistrare în acest sens. De asemenea, a declarat că nu a existat niciodată un grup infracţionl condus de Liviu Man care să manipuleze oameni de afaceri, iar Paszkany nu a finanţat în nici un fel Gazeta şi nici nu a plătit pe cineva pentru ca anumite materiale să apară sau nu. Aurel Mureşan a explicat că îl cunoaşte pe omul de afaceri ca persoană publică, iar relaţia lui Liviu Man cu Paszkany a fost una profesională, fără ca omul de afaceri să ceară companii de presă negative sau articole denigratoare. Întrebat despre relaţia lui Hoandră, martor la termenul anterior, cu Gazeta, martorul a explicat că în 2003-2004 acesta s-a angajat la o firmă ce edita un ziar concurent, drept pentru care relaţiile s-au deteriorat. Înainte de a pleca, Hoandră era acţionar la ziarul al cărui administrator era Aurel Mureşan.

Terenul de la CUG nu are valoare economică

Fostul viceprimar, Adrian Popa, a declarat că la momentul respectiv exista o concurenţă între Consiliul Judeţean şi Primărie în a atrage cât mai mulţi investitori străini. În 2005 CJ Cluj a scos la licitaţie terenul de la Univers T. Popa a povestit că în perioada licitaţiei a fost contactat de împuternicitul Sounth East Euromentor, care s-a arătat mirat că nu s-a respectat procedura, în sensul că ofertele financiare nu au fost citite la deschiderea plicurilor şi nici nu au fost făcute publice pe altă cale. Până la declararea câştigătorului licitaţiei, Marius Nicoară, pe atunci preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, l-a contactat în mai multe rânduri. Acesta dorea ca Paszkany să îşi retragă oferta de la Univers T. De asemenea, Nicoară insista să se întâlnească cu patronul CFR pentru a-i propune alte terenuri în schimbul renunţării la licitaţie. Nicoară a găsit terenuri care se puteau acorda prin asociere, pentru care nu trebuia licitaţie, din care Paszkany putea să îşi aleagă. Iniţial, declară Popa, a refuzat să se intervină între cei doi, dar i-a transimi până la urmă lui Paszkany că trebuie să se întâlnească cu Nicoară la Hotel Victoria. De la Nicoară ştia doar că terenul pe care doreşte să îl ofere la schimb era cel de pe Calea Turzii, de lângă liceul ”George Coşbuc”. Paszkany s-a prezentat la această întâlnire, însă nu a acceptat nimic, probabil bănuind că este vorba despre o capcană, a declarat Adrian Popa. Ulterior rezultatul licitaţiei a fost contestat şi au început acţiunile în instanţă. La fiecare întâlnire cu Nicoară, chiar şi la o întâlnire de partid cu prim-ministruil de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, senatorul i-a reproşat că strică imaginea partidului pentru că nu se foloseşte de prietenia sa cu patronul CFR pentru a-l convinge să renunţe la litigiul legat de licitaţie. De asemenea, i-a spus că Paszkany nu a vrut să accepte acele terenuri date în schimb şi că aceasta ar putea să-i creeze neplăceri în ceea ce priveşte proiectele sale, Polus Cluj şi Esplanada Bucureşti. După aceste ameninţări, lucrările la Polus au fost într-adevăr sistate datorită unor descoperiri arheologice.
Nicoară a cerut să se întâlnească iarăşi cu Paszkany, de această dată la Vila Tuşa, transmiţându-i acestuia că are o ofertă ce nu poate fi refuzată. După acea întâlnire, omul de afaceri i-a vorbit lui Adrian Popa despre oferta lui Nicoară de pe Calea Turzii şi cea a lui Dascălu de la baza CUG şi i-a explicat că mai degrabă ar accepta oferta patronului de la Iulius Mall. Popa a declarat că el l-a sfătuit pe Paszkany să nu ia terenul de la CUG pentru că nu are valoare economică, fiind spaţiu verde nu se poate construi pe acea suprafaţă, şi ar putea ieşi în pierdere.
Presiunea asupra lui Paszkany pentru a accepta un târg era foare mare în acea perioadă, afirmă Popa. Nicoară a insistat în repetate rânduri, iar Dascălu era sprijinit de organizaţia de partid de la Iaşi, care l-a presat probabil pe preşedintele CJ să soluţioneze problema, deşi lucrările la Iulius Mall nu au fost niciodată sistate, aşa cum prevedea hotărârea judecătorească. Popa estimează că diferenţa dintre cele terenul de la Univers T şi cel de la CUG este de zeci de milioane de euro, iar presiunile exercitate asupra lui Paszkany au fost cele care l-au determinat să accepte o asemena pagubă.
Despre Hoandră a vorbit şi Adrian Popa, explicând că în 2007 acesta a spus că nu ar fi rău ca Paszkany să preia ZIUA de Cluj, pentru că ziarul o duce greu. Omul de afaceri l-a refuzat pe acesta, iar ziarul a fost preluat de Dan Sorin. Popa a declarat că după aceste evenimente a urmat o perioadă de campanie negativă împotriva sa, dar cel mai probabil cel căruia Hoandră îi poartă duşmănie este Paszkany Arpad.

Plângerea vine de fapt de la DIICOT

Preşedintele CFR Cluj, Iuliu Mureşan a declarat că Iulian Dascălu s-a plâns că DIICOT a fost cea care l-a obligat să depună plângere împotriva lui Paszkany. Dascălu s-a simţit ”obligat” datorită unor interceptări telefonice cu care DIICOT-ul l-ar şantaja. Cel căruia i s-a plâns Dascălu este Horoba, primul martor de la termenul de luni. “În urmă cu trei luni m-am deplasat la Bucureşti cu avionul împreună cu Ioan Horoba şi acesta mi-a relatat o discuţie pe care a avut-o cu Iulian Dascălu. Acesta mi-a spus că s-a întâlnit cu Dascălu pe aeroportul Otopeni, iar omul de afaceri ieşean s-a oferit să-l ducă cu maşina până la un minister din centrul Bucureştiului, unde avea treabă. Pe drum, aceştia au discutat diferite lucruri, printre care şi de proces şi l-a întrebat de toata chestia. Dascălu i-a spus că ar fi fost obligat să depuna plângere împotriva lui Paszkany pentru că i s-au prezentat nişte înregistrări telefonice şi a fost obligat să spună că a fost şantajat”, a declarat la proces Iuliu Muresan, citat de CityNews.
Mureşan consideră că cel şantajat în acest caz a fost Paszkany, având în vedere insistenţele lui Nicoară şi ameninţările la adresa proiectelor pe care le avea în derulare deja. Preşedintele clubului de fotbal clujean a declarat că Dascălu a încercat să-l convingă pe Paszkany să renunţe la litigii prin intermediul fostului şef SRI Iaşi, Cornel Dogaru, care l-a contactat în această privinţă pe Ioan Horoba, şi apoi pe el.
Şi avocatul Farkas Zoltan consideră că cel şantajat în toată povestea cu Iulius Mall este Paszkany, pe care Nicoară l-a presat ca urmare a unor ordine venite de ”mai sus”. „Firma lui Dascălu era susţinută, la nivel naţional, de filiera Fenechiu-Tăriceanu, iar la nivelulul Clujului de Marius Nicoară, şi el liberal. Nicoară l-a ameninţat pe Paszkany că dacă nu se retrage din licitaţie, îi va bloca proiectele Esplanada, din Bucureşti, şi Polus, ceea ce s-a şi întîmplat. Esplanada nu a mai primit autorizaţii şi a fost «îngropat» prin ministere, iar la Polus au fost trimise controale”, a declarat Farkas, citat de Foaia Transilvană.
La fiecare termen, declaraţiile pe care îşi bazau procurorii acuzaţiile îşi schimbă conţinutul, iar de această dată a existat şi o complementaritate între acestea, în sensul că toţi martorii sunt de părere că nu poate fi vorba despre un şantaj instrumentat de Paszkany, cu atât mai puţin prin intermediul GAZETEI de Cluj, cu care acesta s-a aflat întotdeauna doar în relaţii strict profesionale.

Diana Gabor