Secretarul Baroului Cluj, Ioana Hudrea, și avocata Cristina Hudrea, sunt acuzate într-o plângere penală de spălare de bani. Ele au fost reprezentantele unei afaceri derulate de Pop Eleonora, un dezvoltator imobiliar condamnat la ani grei de pușcărie pentru înșelăciuni imobiliare. Procurorii clujeni nu le-au trimis în judecată pe cele două femei, iar Curtea de Apel Cluj a menținut decizia anchetatorilor. Acuzațiile gravitează în jurul proiectului imobiliar Baciu Rezidențial, una dintre țepele imobiliare din Cluj Napoca în cadrul căreia zeci de persoane au fost înșelate.
În cadrul plângerii s-a arătat faptul că avocatele Hudrea Cristina și Hudrea Ioana ar fi încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare false, pentru apartamente aflate în imobile construite fără autorizație, stabilind termene de predare diferite pentru diverșii promitenți cumpărători. De asemenea, avocata Cristina Hudrea a acordat dată certă unui antecontract în care apărea ca vânzător societatea Baciu Rezidențial, radiată la momentul încheierii antecontractului. Plângerea a fost depusă de Mărioara și Nicoleta Bucur și de HAJNAL și JOZSEF KOVACS, foști clienți ai Eleonorei Pop, o clujeancă care a fost condamnată la 10 ani de pușcărie pentru înșelăciune imobiliară. Autorii plângerii penale spun că avocatele aveau obligația să se asigure că după încasarea prețului pentru apartamente, vânzătorii își achită obligațiile fiscale către stat. Însă, ele ar fi participat la încasarea banilor de la persoanele înșelate, comițând infracțiunile de evaziune fiscală și spălare de bani.
Însă, procurorii au stabilit că ”nu s-a procedat în mod real și efectiv la vânzarea unor bunuri astfel încât să se impună impozitarea veniturilor obținute în acest mod, ci la inducerea în eroare a unor persoane, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase, tocmai în vederea obținerii unui folos necuvenit – prețul pentru apartamente”. Cu alte cuvinte, vânzarea fictivă de imobile nu generează operațiuni comerciale să survină obligații fiscale și nu pot face obiectul infracțiunii de evaziune fiscală.
În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor reclamată de persoanele vătămate, s-a arătat faptul că, persoanele reclamate, prin activitățile derulate, nu au urmărit ascunderea provenienței sumelor de bani obținute din vânzarea-cumpărarea de apartamente. Faptul de a beneficia de folosul material injust caracterizează infracțiunea de înșelăciune, pentru care s-au pronunțat soluții de condamnare/clasare. Prin urmare, nu există suficiente elemente de individualizare a infracțiunii de spălare de bani și ca atare se va dispune clasarea cauzei și sub aspectul acestei infracțiuni, reclamate ca fiind comise de către cele cinci persoane indicate în plângere”, se arată în soluția procurorilor.
Pop Eleonora a fost trimisă în judecată pentru comiterea a 22 de infracțiuni de înșelăciune și condamnată la 10 ani de închisoare. Ulterior, instanțele clujene au redus pedeapsa la șapte ani.
”Nu cred că scrieți așa ceva! E un subiect ciudat și nu accept să mă terfeliți prin ziare pentru că acolo este vorba de soluții definitive. Într-adevăr, clienta respectivă a fost condamnată, dar nu am timp să discut în detaliu chestiunile astea. Plus că, până la sfârșitul lunii martie sunt foarte ocupată. Dacă doriți să așteptați până atunci putem purta o discuție”, a declarat avocatul Cristina Hudrea. Ulterior, ea a revenit cu un alt răspuns în urma primirii unui set de întrebări din partea Gazeta de Cluj, care a încercat să clarifice o serie de aspecte cu avocata Cristina Hudrea: 1. Știați că Pop Eleonora derulează o activitate infracțională în perioada în care i-ați reprezentat interesele ? 2. Dacă nu știați, în ce moment ați aflat de acest lucru ? 3. Ce măsuri ați luat în momentul în care ați aflat că ea este acuzată de înșelăciune ? 4. Ce relații ați avut cu Păuşan Antonio-Rareş, Păuşan Dorina și Păuşan Norin-Paul, care au fost angajați, administratori sau asociați în cadrul unor societăți care gravitau în jurul proiectului imobiliar Baciu Rezidențial ?
În replică, avocatul clujean a răspuns că ”aspectele în cauză au fost reclamate în repetate rânduri și sub diverse forme organelor judiciare, care, în mod exhaustiv si absolut de fiecare dată, au constatat ca nu mă fac vinovată de niciuna dintre acuzațiile formulate. Aceste hotărâri, de care nu mă indoiesc ca aveți cunostinţă, sunt definitive și se impun a fi respectate cu autoritate de lucru judecat. Ca atare, cu toată înţelegerea pe care o am față de situaţia petenţilor, apreciez că, în contextul sus arătat, decizia de a apela în acest moment la mass-media reprezintă încă o etapă din şirul lung de hărţuiri la adresa subsemnatei. Prin urmare, nu sunt de acord sub nicio formă cu astfel de demersuri și nici cu menționarea numelui meu în vreun articol (incluzând aici orice eventuale referiri indirecte) sau cu antrenarea subsemnatei în dezbateri media pe acest subiect. Vă mulțumesc pentru înțelegere”, a declarat Hudrea.
Suveică de firme implicate în tunul imobiliar
Pe lângă cele două avocate, în cuprinsul plângerii au mai fost vizați și Păuşan Antonio-Rareş, Păuşan Dorina și Păuşan Norin-Paul, care au fost angajați, administratori sau asociați în cadrul unor societăți care gravitau în jurul proiectului imobiliar Baciu Rezidențial.
Soluțiile date de procurori pentru cei trei Păușan au fost de clasare, iar judecătorii le-au menținut în instanță.
”În privința contractelor semnate în anul 2007 de numitul Păuşan Norin-Paul în calitate de reprezentant al SC Baciu Rezidențial (societate dizolvată în data de 6.11.2006), s-a dispus, prin aceeași ordonanță nr. 268/P/2016, clasarea cauzei sub aspectul a trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, întrucât și pentru faptele respective se împlinise termenul de cinci ani de prescripție a răspunderii penale”, arată soluția procurorilor.
În cadrul plângerii s-a sesizat că ”Păuşan Norin-Paul și soția sa Păușan Dorina, în calitate de administratori ai societății DORA GROUP RESIDENTIAL SRL – societate cu unică activitate construirea imaginară a 240 apartamente și încasarea unor sume imense de bani, nejustificate legal, nu au depus la Administrația Finanțelor publice declarațiile corespunzătoare, au încasat sume de bani fără a plăti obligațiile către stat și au vizat construirea și a altor apartamente în plus față de cele 22 obiect al soluției definitive de clasare pentru înșelăciune.
Sesizarea vizează exclusiv demersurile efectuate în calitate de administratori Dora Group Rezidențial și nerespectarea obligațiilor către stat”, se arată în plângere.
De asemenea, au supus atenției cercetării penale modalitatea în care sumele de bani obținute de societatea Neo Arta – în care Pop Eleonora nu are nicio calitate, au fost transferate si au ajuns în posesia persoanei fizice Pop Eleonora. Ordonanța atacată cu prezenta plângere nu oferă nicio explicație cu privire la soluția adoptată cu raportare la acest transfer, făcut fără documente între o societate radiată anterior încasării sumelor de bani și o persoană fizică. Această problemă este o chestiune externă celei supuse cercetării în dosarul finalizat cu trimiterea în judecată și condamnarea inculpatei Pop Eleonora și este o chestiune făcută cunoscută nouă doar pe parcursul soluționării acelui dosar, când în fața judecătorului, inculpata Pop Eleonora a susținut deținerea unui capital de investiție propriu, provenit de la NeoArta”, se mai arată în documentele dosarelor care vizează această afacere.
Clienții lăsați cu ochii în soare
Ansamblul imobiliar Baciu Rezidențial, care nu a mai fost construit, trebuia să conțină sase blocuri. Clienții care au fost păcăliți să plătească sume de bani pe antecontractele de vânzare-cumpărare au depus zeci de plângeri penale.
În urmă cu câțiva ani, Eleonora Pop vindea apartamente cu 1-3 camere în ansamblul Baciu Rezidențial care ar fi trebuit să fie edificat pe strada Nouă din localitatea Baciu. Însă, după câteva lucrări minore de șantier, totul a fost lăsat de izbeliște și zecile de clienți înșelați și-au căutat dreptatea în instanțe. După câțiva ani oamenii au câștigat procesul, Pop a fost condamnată, însă oamenii nu și-au putut recupera banii pentru că femeia nu avea niciun ban.
Apartament vândut cu repetiție
După ce a vândut imobilul în calitate de mandatar al societății radiate Neo Arta, prin antecontract, Păuşan Antonio-Rareş 1-a vândut din nou, prin înscris autentic la notar, în calitate de persoană fizică, fiind evidente evaziunea fiscală și spălarea de bani.
”Cu privire la Păuşan Antonio-Rareş, s-a arătat că, separat de cele 22 de imobile apartamente virtuale, vândute de către mama sa, a înstrăinat la rândul său nu în calitate de mandatar al mamei, ci în nume propriu, un apartament încasând întregul preț de 25.000 euro. Cu privire la această stare de fapt, la calitatea acestuia îndoielnică de proprietar-vânzător și eventualele obligații fiscale corelative nu există nici soluție pronunțată în prezenta ordonanță și nici analiză a sesizării acestora”, mai arată procurorii.
