Cotidianul a fost primul ziar care a prezentat pe larg, in primavara anului trecut, modul in care guvernul conservator si nationalist de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, aplica nestingherit in Transilvania, incepand din 2017, un plan denumit Kos Karoly, prin care realizeaza investitii substantiale pe plan economic, social, cultural si sportiv, destinate exclusiv minoritatii maghiare din Ardeal. Planul Kos Karoly-Conceptul de dezvoltare economica pentru alinierea localitatilor locuite de maghiarii din Romania este parte integranta a Strategiei Unitatii Nationale pe care Ungaria a adoptat-o in 2011, in scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic. Planul sta la baza asanumitului „Programul de dezvoltare economica a Ardealului” si se aplica in 16 judete din Transilvania, prin intermediul unei fundatii controlate de UDMR (Fundatia Pro Economica). O mare parte a banilor au fost alocati prin Fondul Bethlen Gabor, care este folosit de guvernul ungar pentru distribuirea sprijinului financiar catre ONG-urile din strainatate.
Budapesta investeste in afaceri, cultura, sport si mass-media
Succint, este de retinut, ca, in cadrul acestui plan, guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 pana in prezent zeci de miliarde de forinti pentru sustinerea dezvoltarii economice a comunitatilor maghiare din Transilvania, indeosebi pentru subventionarea fermierilor de nationalitate maghiara din zona, dar si a unor companii patronate de oameni de afaceri maghiari.
Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, aproape 13 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale in doua mari orase transilvane, Oradea si Cluj Napoca, considerate candva fiefuri ale culturii maghiare. Pentru proiectul de la Oradea a fost alocata suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumparat Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei. Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocata suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achizitionata o cladire de pe strada Samuel Brassai, in care a functionat in perioada interbelica Institutul pentru Literatura si Tipografie Minerva, iar dupa 1948 a functionat Tipografia de Stat Ardealul. Ambele imobile sunt situate in zone ultracentrale si au fost cumparate prin Fundatia pentru Scoala, un ONG de casa al UDMR condus de Nagy Zoltan Levente, seful de cabinet al presedintelui Kelemen Hunor. Centrele culturale din Oradea si Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiara” si in fiecare din acestea vor functiona o sala de spectacole, destinata indeosebi trupelor de teatru de limba maghiara, o biblioteca, sali de cursuri, sali de expozitii si birouri ale asociatiilor pedagogice si culturale.
Cabinetul condus de premierul Viktor Orban a alocat sume substantiale si pentru dezvoltarea sportului, indeosebi in judetele cu populatie preponderent maghiara, Harghita si Covasna. Prin Asociatia Maghiara de Fotbal si prin Fondul Bethleen Gabor, au fost finantate Academia de Fotbal si clubul de fotbal FK Csikszereda din Miercurea Ciuc, cu 11,5 milioane de euro, si clubul de fotbal Sepsi OSK Sfantu Gheorghe, cu 6,2 milioane de euro. In plus, in fotbalul din Secuime s-a implicat puternic cel mai mare milionar actual din Ungaria, Meszaros Lorinc, consatean si prieten din copilarie cu premierul Viktor Orban, care si-a inceput cariera in politica si in afaceri ca primar in localitatea lor natala, Felcsut. La inceputul lunii aprilie 2021, guvernul de la Budapesta a anuntat ca va infiinta si va finanta, dupa reteta Sepsi si Csiksereda, un club de fotbal si la Targu Mures, orasul in care traieste cea mai mare comunitate maghiara din Romania (peste 70.000 de persoane). Iar, in toamna anului trecut, a inceput finantarea unei academii de fotbal si la Satu Mare, unde minoritatea maghiara detine o pondere in jur de 40%, urmarindu-se preluarea clubului FC Olimpia.
Guvernul Fidesz a investit masiv in ultimii ani si in presa de limba maghiara din Transilvania, pe care a preluat-o aproape in totalitate. Banii au fost alocati tot prin Fondul Bethlen Gabor, iar platile au fost efectuate printr-un ONG denumit Asociatia pentru Spatiul Media Transilvan, inregistrata in localitatea Salard din judetul Bihor, care a depus un proiect in acest sens la Ministerul Resurselor Umane din Ungaria. In decembrie 2017, guvernul ungar a decis finantarea acestei asociatii cu suma de 4,5 milioane de euro, iar in martie 2019 i-a mai alocat in acelasi scop suma de 6 milioane de euro. Cu acesti bani au fost cumparate principalele publicatii de limba maghiara din Transilvania.
….. si achizitioneaza numeroase cladiri simbol in Transilvania
In ultimii ani, organizatii ale minoritatii maghiare din Transilvania, finantate de guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiati de partidul de guvernamant FIDESZ si de premierul Viktor Orban, au reusit sa cumpere cladiri simbol situate in centrul unor mari orase ardelene.. Un astfel de exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul municipiului Cluj Napoca, care este cladire monument istoric din categoria A1, fiind construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand a fost denumit Pannonia. Dupa decesul proprietarului roman, urmasii sai au vandut hotelul, in vara anului 2020, Fundatiei Sapientia, care patroneaza universitatea de limba maghiara cu acelasi nume, al carei presedinte de onoare este fostul episcop reformat si europarlamentar Laszlo Tokes. Pretul de vanzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocati Fundatiei Sapientia, prin Fondul Bethleen Gabor, de guvernul de la Budapesta. Reprezentantii Fundatiei Sapientia au anuntat ca aceasta cladire nu va mai avea destinatie de hotel si ca in aceasta isi va desfasura activitatea Centrul Traditiilor Transilvane din cadrul Universitatii Sapientia.
Un alt exemplu este hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, o alta cladire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care a fost construita in stilul new secession, la inceputul secolului XX, cand a primit tot denumirea Pannonia. In cursul anului 2018, hotelul Dacia a fost cumparat de la proprietarii romani, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungara Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundatiei pentru Protejarea Patrimoniului Construit in Europa Centrala si Estica, care se ocupa de protejarea cladirilor istorice, cu valoare artistica si simbolica pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firma de stat, care s-a aflat in subordinea Agentiei Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferata sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. In cumpararea hotelului Dacia este implicat si milionarul ungar Tamas Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orban, care a anuntat ca vrea sa investeasca pentru reabilitarea acestuia si sa-i redea vechea denumire Pannonia.
Firma ungara Manevi ZRT Budapesta a cumparat in decembrie 2019, de la urmasii fostului proprietar, si imobilul in care a functionat zeci de ani Primaria Municipiului Carei din judetul Satu Mare, imobil care avea statut de monument istoric si era cotat la un milion de euro. In prima parte a anului 2021, aceeasi firma ungara a cumparat castelul Wesselenyi din orasul Jibou judetul Salaj, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, clasificat monument istoric. Castelul era estimat la 1,5 milioane de euro, dar a fost vandut cu 800.000 de euro.
Seful diplomatiei romane nu poate oferi un raspuns transant
Desi planul budapestan afecteaza suveranitatea si siguranta nationala Romaniei, guvernantii de la Bucuresti au adoptat pozitia strutului in toata aceasta perioada. Nici presedintele Klaus Iohannis, nici sefii guvernelor care s-au succedat in tara noastra dupa 2017 nu au exprimat vreo pozitie cu privire la planul subversiv al premierului iliberal si revansard Viktor Orban. Mai mult, dupa vizita efectuata in Ungaria de catre ministrul roman de externe, Bogdan Aurescu, la finele lunii aprilie 2021, in presa au aparut informatii ca acesta ar fi acceptat planul de investitii demarat de guvernul Ungariei in Transilvania. Pentru clarificarea acestei probleme, la finele lunii iunie 2021, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a fost adresata o interpelare parlamentara, prin care a fost intrebat pe sleau daca, in calitate de sef al diplomatiei romane, a exprimat acordul Romaniei pentru aplicarea de catre guvernul Ungariei a planului Kos Karoly privind dezvoltarea Transilvaniei si daca a informat in acest pe presedintele Romaniei, pe seful Guvernului si Parlamentul de la Bucuresti.
Ministrul Bogdan Aurescu nu a oferit un raspuns transant la interpelarea adresata. Seful formal al diplomatiei romane a raspuns, in esenta, ca programul de asistenta economica initiat de Ungaria pe teritoriul Romaniei s-a aflat pe agenda intalnirilor pe care le-a avut cu omologul ungar Peter Szijjarto, context in care ar fi subliniat necesitatea incheierii unui tratat international privind derularea acestui program pe teritoriul Romaniei in urmatorii parametri: implicarea autoritatilor romane in alocarea fondurilor si monitorizarea cheltuirii acestora, caracterul transparent si nediscriminatoriu al alocarilor financiare, inclusiv sub aspectul includerii intregului teritoriu al Romaniei in sfera de aplicare teritoriala a finantarilor, respectarea legislatiei romane si a dreptului UE. Ministrul Aurescu a mai adaugat ca, in contextul intrevederilor avute cu omologul ungar pe parcursul anilor 2020 si 2021, au convenit initierea negocierilor pe marginea unui astfel de tratat, avand ca repere ferme parametrii expusi.
La inceputul acestui an, Budapesta a detonat o adevarata bomba, cu ocazia unei vizite efectuate in judetul Harghita de catre secretarul de stat pentru politici nationale din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad Janos, care a dat de inteles ca Ungaria pompeaza bani in Transilvania cu acordul Guvernului de la Bucuresti. Adjunctul ministrului ungar de Externe a declarat, cu subiect si predicat, ca Programul de dezvoltare economica a Transilvaniei, derulat de Executivul de la Budapesta, a fost si va fi discutat in continuare cu Guvernul Romaniei, sustinand ca intre cele doua state exista o colaborare foarte buna. Recenta declaratie a oficialului budapestan ne determina sa ne intrebam daca ministrul de Externe de la Bucuresti stie pe ce lume traieste ori este de rea-credinta. Cert este ca Ungaria isi vede linistita de investitiile din Transilvania.
Valer Marian
