Banca Mondială a efectuat un studiu de fundamentare numit „Planul Județean de Amenajarea Teritoriului Cluj” în care au fost identificate problemele județului, prin cooperarea unei echipe de 1000 de persoane. Raportul însumează 2300 de pagini prin intermediul cărora au fost scoase în evidență problemele județului Cluj, urmând în continuare să fie identificate propuneri pentru rezolvarea lor și totodată o strategie de dezvoltare a județului. Din luna aprilie, cetățenii vor putea consulta toate documentele produse până acum în cele 10 luni de când a început PATJ de pe site-ul oficial al programului.
Problemele Clujului au fost sumarizate în raportul Băncii Mondiale și catalogate pe departamente în funcție de domeniul de apartemență.
Capitalul natural, zone naturale și mediu
În ceea ce privește mediul și zonele naturale ale Clujului, Banca Mondială a sumarizat principalele probleme prezente. Astfel s-a constatat faptul că calitatea apei este foarte bună datorită investițiilor pe care Compania de Apă le-a făcut în interiorul județului. În ceea ce privește pădurile din România, pe baza unui raport efectuat de către Greenpeace s-a constatat faptul că suntem pe locul I la capitolul tăierilor ilegale de pădure. La fel de dezastruoase sunt și datele cu privire la gestionarea deșeurilor din construcții dar și legate de situri contaminate.
Banca Mondială a mai analizat și un studiu care a fost realizat pe decesele din ultimii 30 de ani, 14% dintre decesele din Cluj și care a constatat că Clujul este afectat de valurile de căldură deoarece acel procent a avut această cauză. Există insule de căldură care pun probleme atât în Cluj-Napoca dar și în județ care ar trebui să fie compensate cu investiții în zone verzi și în modalități eficiente pentru accesarea acestora de către populație.
Populația și rețeaua de localități
Sporul național al natalității este negativ la Cluj deoarece populația este în mare parte îmbătrânită. În municipiul Cluj-Napoca cu toate acestea, sunt înregistrate creșteri ale populației. Spre exemplu în comuna Florești numărul de nașteri este de aproximativ 1000 anual. Cât despre celelalte zone învecinate precum Câmpia Transilvaniei sau Dealurile Clujului, sunt înregistrate mai multe decese decât nașteri anual. Populația județului Cluj, tinde să migreze către municipiul Cluj-Napoca iar cine nu se stabilește exact în Municipiu, rămâne în zonele apropiate. Spre exemplu, foarte mulți tineri care nu au destui bani de „trai” și chirie la nivelul municipiului, se stabilesc în Florești. Drept dovadă că 40% din populație are studii superioare.
Prin urmare, pe lângă această tendința de concentrare în jurul Cluj-Napoca, în mare parte în rândul tinerilor, există în apropiere și localități rurale cu număr de locuitori mai mare decât la orașe. Floreștiul spre exemplu are cu 50.000 de locuitori, Baciu și Apahida au depășit și ele 10.000 de locuitori.
„În America orice localitate cu 3000 de locuitori și un liceu e oraș. Întotdeauna am avut probleme să le explic situația din România colegilor de la Bancă”, spune Remus Cristea, coordonatorul PATJ de la Banca Mondială. O problema a acestei tendințe de migrare la „oraș” și a îmbătrânirii populației, se simte pe latura agricolă. Astfel că actualmente importanța agriculturii este restrânsă având în vedere că oamenii lucrează mai mult în servicii și în domenii industriale. 8 comune din Cluj au funcțiuni preponderent rezidențiale, însă nu încasează venituri din cote defalcate. Florești nu este cea mai bogată comună dintre cele din Cluj, ci Jucu este deoarece are parcuri industriale.
Resurse naturale și economie
Clujul este pe locul II pe țară în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Acest fapt se datorează creșterii serviciilor de IT, care a crescut de 3 ori în ultimii 10 ani și ca număr de angajați și ca și producție. 200.000 de angajați în zona metropolitană, dar și în domeniile de tip outsourcing sau consultanță. O altă parte a populației clujene produce bani din profesiuni liberale, realizând venituri duble față de salariul minim pe economie. Spre exemplu, în ultimii ani a crescut componența industriilor creative, județul deținând astfel 40% din industria de spectacol din România.
Turda, Câmpia Turzii dar și Dejul dețin un potențial imens pentru logistică și industrie având în vedere că sunt racordate la o infrastructura mare de transport. O problemă a Clujului rămâne dacă să se aducă forța de muncă. „Parte din problemă se va rezolva prin automatizare. Deja România e scumpă ca destinație de investiții raportat la salarii. Nu suntem atractivi pentru LOHN. Cred că și industria auto de la noi va avea un declin, acesta nefiind neapărat poziția băncii”, a spus Marius Cristea, cel care coordonează pentru Banca Mondială PJAT de la Cluj.
Transport și căi de comunicație
Drumurile județene foarte rele iar proiectele de autostrăzi și drumuri rapide se vor finaliza doar în 2027 (autostrada spre Oradea) și în 2030 (drumul expres până la Dej). În ceea ce privește transportul feroviar există întârzieri în proiectul de electrificare a magistralei Oradea-Cluj. Este nevoie de modernizări sub 100 de kilometri ale rețelei în zona de legătură cu Câmpia Turzii pentru a racorda Clujul la magistrala Brașov-Arad deja electrificată. O veste bună în acest sens este cea că în următorul exercițiu financiar al UE trenul metropolitan va avea o linie de finanțare dedicată. Prin urmare se va extinde transportul public și pe inelul II de comună din Zona Metropolitană.
Odată cu finalizarea proiectului Centurii Metropolitane se vor realiza conexiuni prin sudul orașului, nordul rămânând însă descoperit. Drumul din Chinteni va fi declarat de importanță națională și va exista un traseu de ocolire Răscruci-Vultureni-Borșa. Actualmente aproximativ 100.000 de oameni fac naveta prin jurul orașului iar numărul accidentelor pe aceste sectoare de drum este în creștere.
Patrimoniu cultural
O altă problemă importantă la nivelul județului o reprezintă patrimoniul cultural. La Cluj există o serie de opere care se încadrează în patrimoniul cultural, însă nu există un inventar al stării de conservare al monumentelor. De asemenea, nu există date cu privire la patrimoniul industrial sau cel imaterial (arhitectură tradițională, zona de peisaje, artă populară, meșteșuguri).
În ceea ce privește manifestările artistice, Cluj-Napoca concentrează toate manifestările în timp ce comunele și orașele beneficiază doar de serbări publice organizate de Primărie. În Cluj a crescut componenta turistică având în vedere festivalurile și prezența aeroportului, dar asta doar în Cluj-Napoca nu și în întregul județ. Spre exemplu nu există legătură turistică între Cluj-Napoca și Salina Turda. Pentru aceasta din urmă vin turiștii în Cluj, însă se cazează în Cluj-Napoca. Există tot felul de obiective turistice în Județ de care turiștii nu aud niciodată.
