În inima Transilvaniei, abrupta tranziție de la „galbenul” PNL omniprezent în primăriile Clujului (unde, la alegerile locale din 9 iunie 2024, candidații liberali s-au impus în majoritatea UAT-urilor) la un triumf al unui candidat independent în scrutinul prezidențial de anul acesta surprinde prin impact și semnificație. Dacă, la locale, administrația locală părea solid ancorată în viziunea de dreapta liberală, victoria lui Nicușor Dan, sprijinit cu precădere de electoratul tânăr și de votanții „rătăciți” din listele suplimentare, readuce pe agenda Clujului întrebarea-cheie: cum se face că, după un val masiv de susținere pentru PNL la primării, alegătorii și-au îndreptat ștampila spre un outsider politic într-una dintre cele mai competitive regiuni ale țării?
Rezultatele alegerilor prezidențiale 2025 în județul Cluj
În județul Cluj, Nicușor Dan s-a impus cu un avans confortabil în fața celorlalți candidați, iar la nivelul municipiului Cluj-Napoca victoria sa a fost și mai categorică. Clasamentul general arată o distribuție a voturilor diferită de trendul național, iar dinamica urban-rural reflectă mobilizări și segmente de electorat distincte.
Clasament general
Nicușor Dan a obținut 121.072 de voturi, reprezentând 35,49% din totalul celor exprimate în județul Cluj
George Simion s-a clasat al doilea, cu 95.088 de voturi (aprox. 27,88%)
Crin Antonescu a ocupat locul al treilea, strângând 72.039 de voturi (aprox. 21,12%)
Victor Ponta, pe locul al patrulea, a primit 34.406 voturi, echivalentul a aproximativ 10,09% din opțiunile clujenilor
Date cheie în municipiul Cluj-Napoca
În Cluj-Napoca, Nicușor Dan a câștigat detașat, cu 81.938 de voturi (48,94%) din totalul secțiilor raportate
Crin Antonescu a obținut 34.369 de voturi, adică 20,53%, clasându-se astfel pe locul al doilea
Pe locul al treilea s-a situat George Simion, cu 28.088 de voturi (16,78%)
Județul Cluj între locale și prezidențiale cu ,,rezultate surpriză”
În iunie 2024, judeţul Cluj s-a colorat „galben PNL”, liberalii şi-au adjudecat 51 din cele 81 de primării din județ, dominând unităţile administrativ-teritoriale (UAT) la nivel local. Harta primarilor arată un mozaic compact de UAT-uri conduse de candidaţi PNL, cu PSD pe un modest loc secund (17 primării) și UDMR prezent în doar 7 localităţi, pe fondul unei prezențe de aproximativ 50% la urne.
Totuși, la doar câteva luni distanţă, în scrutinul prezidențial din 2025 coaliția PNL–PSD–UDMR nu a reușit să propulseze nici măcar un reprezentant în turul al doilea în Cluj: Crin Antonescu (susținut de cele trei partide) a obținut abia locul al treilea, cu puțin peste 21% din voturi la nivel de județ.
Harta dominării PNL la nivelul UAT-urilor
51 primării pentru PNL (63% din total) confirmă extinderea reţelei liberale la toate municipiile şi majoritatea comunelor din Cluj.
PSD a câştigat 17 primării, în creștere față de 2020 dar insuficient pentru a contesta hegemonia PNL locală.
UDMR a obținut 7 mandate, concentrându-se în comunitățile maghiare din nord-vestul judeţului.
AUR și independenții au pătruns timid, cu doar 1, respectiv 3 primării
- PNL câștigă primării → PNL/aliații pierd la prezidențiale
În multe privințe, eşecul coaliţiei PNL–PSD–UDMR de a-şi transforma controlul local într-un rezultat solid la prezidenţiale a fost nu doar lamentabil, ci şi stânjenitor de uşor de explicat:
Mobilizare îngheţată de birouri, nu de stradă: Coaliţia a mizat exclusiv pe aparatul de primari şi pe „forţa biroului”, acea reţea de UAT-uri unde PNL deţine ≈63% din mandate. În alegerile locale, administraţia de primărie aduce voturi prin promisiuni concrete de asfaltare şi modernizare. La prezidenţiale, însă, alegătorul nu-şi mai pune ştampila pentru o stradă dată cu ,,covor asfaltic”, ci pentru o viziune naţională. Rezultatul? Reţeaua de primari a rămas tăcută, iar mesajul centrului, monotemático şi lipsit de emoţie, a sunat ca o prezentare de proiecte europene livrată într-un amfiteatru gol.
Obiectivele electorale nu se suprapun. Lupta pe asfalt vs. lupta pe idealuri:Succesul la primărie e măsurat prin rezultate palpabile: cămine modernizate, grădinițe reabilitate, străzi asfaltate. Dar funcția de președinte vorbește despre securitate, educație, relații externe și valori. Crin Antonescu a fost prezentat ca „omul de casă” al PNL–PSD–UDMR, însă lipsa unei punți emoționale, acel „de ce trebuie să mă intereseze pe mine, cetățeanul de rând, miza națională?”, l-a făcut să pară mai degrabă un ,,produs de marketing”, nu un lider cu chemare populară.
Protocolul forţat – o strângere de mâini la „gheată”: Partidele istorice au semnat un protocol electoral de fațadă? Cum de primarii PNL și PSD au tăcut cu desăvârșire, fără să arunce măcar o postare pe Facebook în sprijinul lui Crin Antonescu, ca și cum ar fi șters cu buretele orice urmă de susținere? Astfel, în UAT-urile controlate de PNL, feed-ul a rămas de cele mai multe ori sec—fără niciun semn de campanie pro-Antonescu sau, în unele cazuri, cu mesaje care păreau mai degrabă anti-coaliție, un adevărat „swipe left” pe candidatul comun.
Electoratul „rătăcit” a dat lovitura mortală: Aproape 22,5% din votanţii care s-au prezentat la urne în Cluj au votat pe liste suplimentare, studenţi, navetişti, „neclujeni” în vacanţă prelungită. Această masă de votanţi, informată de reţelele de socializare şi sensibilă la discursuri juvenile, n-a răspuns niciunei „avertizări electorale” de tipul ,,alege stabilitatea partidelor mari”. Rezultatul s-a concretizat printr-un scor zdrobitor pentru Nicuşor Dan, candidat independent, şi un al doilea loc solid pentru George Simion (AUR), în timp ce Crin Antonescu abia a atins 21%.
Concluzie: Coaliţia PNL–PSD–UDMR şi-a zdrobit coerent reţeaua locală pentru locale, dar a abandonat-o cu nonşalanţă pentru prezidenţiale. Au transformat un avantaj administrativ real într-o campanie de ,,carton-pişcot” (campanie electorală care arată bine la suprafață, ambalaj „dulce” și apetisant, dar care în realitate nu are conținut solid), în vreme ce independenţii şi forţele populiste au livrat mesaje emoţionale clare, adaptate fiecărui segment de electorat. A fost mai mult decât un eşec de strategie: a fost o trădare a propriului electorat.
Voturi “rătăcite” și electoratul student
În Cluj, “pata galbenă” a PNL la nivel local a fost dată peste cap de un val de voturi neutre din punct de vedere administrativ – studenți, navetiști și turiști care nu figurează ca domiciliați în județ, dar s-au prezentat în număr record la urne și au ales să voteze în Cluj.
Din 345.087 de persoane care s-au prezentat la urne, 77.347 (aprox. 22,5%) nu erau domiciliați aici și au votat pe liste suplimentare, conform datelor BEC.
O parte semnificativă a voturilor pentru Nicușor Dan a venit din rândul celor înregistrați pe liste suplimentare (cămin, chirie), persoane cu legături flexibile în oraș și preocupate de probleme naționale sau idealuri civice, nu de gestionarea rutieră locală.
PNL și-a pierdut pulsul în stradă
În ciuda celor 51 de primării PNL din Cluj, „averea” administrativă nu s-a transformat în voturi prezidențiale: aparatul birocratic (primarii și președinții de UAT) nu a putut compensa un discurs național incoerent al coaliției și o campanie pasivă.
PNL a mizat tot pe birouri, dar a uitat să iasă în stradă, și când propria tabără admite că „susținerea în teritoriu s-a evaporat”, nu vi se pare ciudat că nu a existat nicio reacție reală din partea primarilor?
Protocolul spectaculos al PNL–PSD–UDMR, semnat pe ultima sută de metri, a răsunat doar în sălile de ședință – lozinci pompoase despre „unitate” și „dezvoltare” care nu au aprins nici măcar o scânteie de urgență la sate.
Crin Antonescu a coborât în Cluj cu planuri de guvernare și mesaje de „stabilitate”. Dar cât valorează un discurs tehnic și rece, departe de emoție și apel civic autentic, în fața unui electorat urban care cere pasiune și implicare?
Primari invizibili care n-au mișcat un deget nici măcar pe Facebook
| Localitatea | Primar (PNL) | Activitate de susținere Antonescu | Impact |
| Cluj-Napoca | Emil Boc | 2 mai, 1 mai, 28 aprilie, 5 aprilie, 4 aprilie, 19 martie | Deși a publicat mai multe mesaje de susținere pe Facebook, impactul acestora a fost redus și lipsit de vizibilitate reală în campanie. |
| Turda | Matei Cristian | 5 aprilie, 4 aprilie, 19 martie | Activitatea minimă de promovare a candidatului Antonescu nu a generat ecouri semnificative în spațiul public. |
| Dej | Costan Morar | 30 aprilie | Singura postare punctuală nu a avut un impact remarcabil și a trecut aproape neobservată. |
| Gherla | Gheorghe Drăgan | 2 mai, 14 aprilie | Mesajele rare și lipsite de consistență nu au reușit să atragă atenția electoratului. |
| Câmpia Turzii | Dorin Lojigan | 2 mai, 1 mai | Susținerea formală, exprimată prin două postări, a fost percepută ca superficială și ineficientă. |
În toate aceste cazuri, absența unui apel coerent a permis ca independentul Nicușor Dan și populistul George Simion să capitalizeze pe teren propriu. Votul local, construit pe proiecte concrete, nu s-a transferat în votul național, demonstrând că succesul administrativ nu garantează susținere în scrutinuri cu miză simbolică.
Când sistemul ,,obosește”, apar învingătorii neașteptați
Coaliția PNL–PSD–UDMR a fost percepută de mulți alegători de dreapta drept o alianță contra naturii, o veritabilă „trădare” a principiilor liberale în schimbul unei înțelegeri de culise.
Crin Antonescu, aruncat în cursă ca „omul de casă” al sistemului, a părut mai degrabă un ambalaj politic decât un lider autentic. Discursurile sale elegante, dar sterile, despre „stabilitate” n-au trezit nici cel mai mic entuziasm în rândul unui electorat urban care cere acțiune, nu formule academice. Cum să mobilizezi tinerii când nu le vorbești pe limba lor? Cum să convingi votanții sceptici cu lozinci reciclate?
În contrast, Nicușor Dan a reușit să capteze încrederea tinerilor prin mesaje directe și coerente, în timp ce George Simion a exploatat fără scrupule temerile identitare și dezgustul față de vechea clasă politică.
Când Cluj-Napoca vorbește civic, iar comunele strigă național
În inima județului Cluj, comunele periurbane (Florești, Baciu, Feleacu, Apahida, Ciurila, Cojocna, Jucu) au reflectat clar tendința urbană de susținere a candidaților independenți și civici. Aici, Nicușor Dan a reușit să depășească pragul de 40% din voturi prin mobilizarea masivă a tinerilor și studenților înregistrați pe listele suplimentare, care s-au alăturat electoratului local deja sensibil la mesajele sale de reformă și implicare civică.
În schimb, în comunele mai izolate și rurale, precum Mărișel, Beliș sau Poieni, discursul populist-naționalist al lui George Simion a prins mai bine, adunând peste 30% din voturi în multe secții, în timp ce Nicușor Dan a rămas sub media județeană de 35,49%.
Contrastul urban-rural devine și mai pronunțat în zonele cu electorat preponderent maghiar, cum sunt Izvorul Crișului și Sic. Aici, Crin Antonescu, candidat al coaliției PNL–PSD–UDMR, și-a asigurat peste 60% din voturi, datorită mobilizării tradiționale și consecvente a UDMR în rândul comunităților maghiare . Rezultatul arată că, acolo unde mesajele coaliției s-au potrivit profilului etnic și cultural al alegătorilor, coaliția a funcționat, în vreme ce în restul județului, fără o identitate unitară și cu campanii pasive, partidele tradiționale au fost învinse de forțe independente și populiste.
Tăcerea devine scutul comod al liderilor
I-am contactat telefonic pe președintele organizației PSD Cluj, Vasile Dîncu, și pe președintele organizației PNL Cluj, Daniel Buda, pentru a comenta rezultatul modest al coaliției în județul Cluj la alegerile prezidențiale, punând întrebări despre lipsa de mobilizare a primarilor și despre asumarea responsabilității, inclusiv printr-o posibilă demisie de onoare.
Vasile Dîncu mi-a cerut, politicos, să revin cu un mesaj. Când am făcut-o, răspunsul primit a fost scurt și… revelator: „Vorbește cu PNL…”
Daniel Buda, în schimb, nu a răspuns nici la apel, nici la mesaj. Până și tăcerea este un răspuns.
Ironia face ca, într-o coaliție în care se bate cu pumnul în masă pentru „unitate și responsabilitate comună”, singurul răspuns primit a fost o pasare elegantă a vinei către celălalt. Întrebarea firească e: dacă PSD-ul nu se simte vizat, iar PNL-ul tace, cine mai rămâne să răspundă pentru eșec? Electoratul?
Din calculele tale… fara voturile „viniturilor” Plicusor Dan, neomarxistul, ar fi fost pe locul 2 in jud. Cluj. Nu?
Deci s a furat cu votanti fantoma pentru Nicusor dan.
Si este vina liderlior de la Cluj ai AUR.
Oare au facut si ei Blatul de la Cluj?
Clujenii încă odată votează aiurea…nu se vede clar ca MUCUSOR are nevoie de îngrijiri medicale……!!!