În procesul de luare de mită, liberalul clujean Ioan Petran așteaptă motivarea unei decizii a Curții Constituționale a României  decizie în care este denunțat protocolul între SRI și Justiție. Sesizarea CCR a fost făcută de membrii PNL. În funcție de motivarea deciziei, judecătorii clujeni vor decide dacă, în cazul liberalului clujean, condamnarea de 3 ani suspendare rămâne în vigoare sau nu. Din punctul de vedere al politicianului clujean, miza procesului o reprezintă păstrarea funcției de profesor la UTCN: dacă va rămâne condamnat, UTCN va trebui să îl dea afară pe liberal din funcția de profesor.

Fostul consilier județean PNL Ioan Petran a fost condamnat la trei ani cu suspendare în dosarul lui Horia Uioreanu pentru luare de mită. În decembrie anul trecut, el a deschis un proces de revizuire a condamnării în urma căruia speră să i se anuleze pedeapsa. Miza constă în păstrarea postului de profesor la UTCN. Dacă el va rămâne cu condamnarea, UTCN îl va da afară din funcția pe care o ocupă.

În procesul de revizuire, judecătorul Simona Trestian de la Tribunalul Cluj a decis să aștepte motivarea unei decizii a Curții Constituționale a României prin care se denunță protocoalele încheiate între SRI și Justiție.

Sesizarea Curții Constituționale a României vizavi de această problemă a fost făcută de un grup parlamentar al PNL, astfel că, Petran așteaptă salvarea de la partidul din care face parte.

Însă, potrivit unei poziții a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, efectele acestei decizii a CCR nu ar trebui să fie retroactive.

”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016. Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii   măsurilor legale corespunzătoare”, arată Parchetul ÎCCJ.

Ioan Petran a fost contactat de Gazeta de Cluj pentru a își exprima un punct de vedere, dar a spus că nu poate nicio declarație. ”Sunt în examen și nu pot vorbi acum”, a declarat Ioan Petran. Ulterior, Petran nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

Cum se aplică decizia CCR

Curtea Constituțională a României a decis ca există un conflict juridic de natură constituțională prin încheierea a două protocoale secrete de lucru între instituția Serviciului Român de Informații și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă  Înalta Curte de Casație și Justiție, impunând Î.C.C.J. și celorlalte instanțe judecătorești, precum și Ministerului Public – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unităților subordonate să verifice, în cauzele aflate în curs de soluționare, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și să dispună măsurile legale corespunzătoare.

Vizavi de procesele aflate în curs de soluționare, ”apreciez că verificările ce trebuie efectuate țin pe de o parte, de încălcarea competenței materiale și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, iar pe de altă parte de aplicarea în concret a dispozițiilor art. 102 C. pr. pen., indiferent de stadiul procesului penal cu excluderea probelor nelegale. Este evident că vătămarea majoră în cauzele pendinte (procesele aflate în curs de soluționare, n.red.) o constituie faptul că probele administrate au fost obținute în baza unor protocoale nelegale, prin intervenția unui terț – Serviciul Român de Informații – ce nu are calitate atribuită de Codul de procedură penală în vigoare. Pe lângă încălcările de natură constituțională, ce vor fi detaliate de C.C.R. prin decizia din data de 16 ianuarie 2019, adevăratele încălcări și vătămări s-au produs deja. În schimb, pentru cauzele definitiv judecate, situația nu este tocmai echitabilă. Este inadmisibil ca în procesul penal reglementat de Codul de procedură penală în vigoare să nu existe un remediu procesual efectiv pentru situații de această natură – de nulitate absolută, excludere a probelor, inadmisibilitatea procedurii prin care au fost obținute probe folosite în condamnare, atingerea clară și gravă adusă noțiunii de proces echitabil, legalitate a proceselor penale. ”, explică avocatul Cristina Nicoleta Pavlovici.

Legăturile lui Petran

Ioan Petran a fost şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Cluj (2004-2008). Firma lui Petran, SC Ada Construct SRL (în prezent radiată, n.red.), este societatea care a deţinut contractul de proiectare  la investiţia Global Plaza a societăţii SC CBC Development Design SRL în Parcul Tetarom 1”. Ioan Petran este profesor la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (UTCN) şi coleg cu Vasile Păcurar, profesor la UTCN, dar şi acţionar la CBC Development. Această societate aparţine unui grup de oameni de afaceri ( BADIU NICOLAE IULIAN, PETRE STEFAN, NICA VALENTIN, PACURAR VASILE, PETRE MARIANA, NICA ANCA, BOZGA DORU CORNEL) care susţin PNL Cluj.

Firma lui Petran, Ada Construct, a fost plătită şi de SC COPA ELECTRONIC SRL, firmă patronată de soţii Corina şi Sabin Păcurar. Conform unei hotărâri a Direcţiei de urbanism din cadrul primăriei clujene, SC Ada Construct a întocmit documentaţia necesară pentru ca cei de la Copa Electronic să poată construi o “hală producţie componente electronice S+P+E” pe terenul de 6300 mp din Parcul Industrial TETAROM. De asemenea, firma care l-a angajat pe consilierul judeţean Ioan Petran, SC Copa Electronic, face parte din “Componenţa Comitetului Judeţean de Planificare din cadrul Proiectului “Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020”. De asemenea, Ioan Petran apare într-o monitorizare făcută în 2008 de Asociaţia Alianţa pentru o Românie Curată ca fiind incompatibil deoarece în acea perioadă Petran, avea două firme de construcţii şi proiectare în timp ce ocupa şi funcţia de şef al Inspecţiei Teritoriale în Construcţii Cluj.

În trecut, Ioan Petran a fost chemat de procurorii DNA să dea declaraţii despre celebra afacere Iulius Mall. El a oferit informaţii procurorilor alături de alţi consilieri judeţeni din Cluj Napoca şi alături de fostul preşedinte al CJ Cluj, Marius Nicoară. În 2007, Petran a fost audiat, în calitate de martor, pentru a oferi explicaţii vizavi de modul în care Consiliul Judeţean Cluj s-a asociat cu Iulius Grup, societate care îi aparţine lui Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Mall la Cluj.

Bani pentru partid

Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.

În cadrul procesului,  Petran a susţinut în faţa judecătorilor că cei 5.000 de euro, obținuți de la reprezentatul UTI cu titlu de ”donaţie”” au ajuns la Horea Uioreanu, fostul preşedinte al CJ Cluj, restul de jumătate înregistrând în documentele partidului, pentru campania electorală a alegerilor europarlamentare din 2014.

Ioan Petran a justificat donaţia, ca fiind înregistrată în documente ca din partea sa, prin faptul că oamenii de afaceri preferă să rămână anonimi.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here