PNL paraseste drumurile judetene

Investiţiile preferate sunt cele în infrastructură, cu precădere în reparaţia drumurilor. Consiliul Judeţean (CJ) Cluj va primi bani de la buget pentru reabilitarea a opt loturi de drumuri din judeţ, proiect care va costa aproape trei milioane de euro. În prezent, administraţia judeţeană face licitaţie pentru faza de proiectare, care va fi de circa 100.000 de euro. Însă şi aici se preconizează că vor apărea problem, întrucât o serie de firme care au depus oferte au doar un singur angajat. Spre exemplu, la licitaţie s-au înscris SC ProDrum, cu o cifră de afaceri pe 2007 de 282.682 de lei şi cu un singur angajat, SC Drumex SRL, cu o cifră de afaceri de 199.350 de lei şi doar un angajat, SC 4Invest SA, cu o cifră de afaceri de 4.337.370 lei, SC Drum Consult (270.633 de lei cifra de afaceri), Proiect Invest SRL Bihor (199.350 de lei cifra de afaceri), SC Ic Trans Bucureşti, RADJ Cluj, SC Proconsulting SRL şi Dramar Consult SRL. Conform reprezentanţilor CJ Cluj, după licitaţia de proiectare, va începe faza de lucrări care va fi finanţată cu 2,9 de milioane de euro. Interesant este faptul că, spre deosebire de anii trecuţi, când la licitaţiile pentru drumuri organizate de CJ Cluj participau, aproape fără excepţie, “firme de casă” ale fostei conduceri, în momentul de faţă se poate observa că firmele participante sunt şi din alte judeţe, cum ar fi Bihor sau Bucureşti. Cu toate acestea, şi acum se “aud” destule afaceri cu “cântec” pe drumurile judeţene. Spre exemplu, la Corneşti, unde municipalitatea a organizat o licitaţie pe bani europeni pentru un proiect de infrastructură, a câştigat o firmă fantomă. Conform Ministerului de Finanţe, în 2007, SC Ital Romena Construct SRL nu avea niciun angajat sau cifră de afaceri, datorii de peste 5.000 de lei şi pierderi pe toată linia. Licitaţia în valoare de circa 1,7 milioane de euro a fost constestată de SC Napoca Construcţii, care a cerut în instanţă reevaluarea licitaţiei. Înainte a ajunge în faţa judecătorilor, SC Napoca Construcţii a făcut apel pentru soluţionarea situaţiei către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, instituţie care a decis că evaluarea poate continua, fără să vadă că, potrivit bilanţului fiscal din 2007, SC Italo Romena Construcţii nu ar putea fi capabilă să gestioneze un astfel de proiect.

Social-democraţi şi liberali pe drumuri

Cu toate acestea, este extrem de interesant modul în care fosta administraţie a CJ Cluj făcea licitaţii pentru proiecte asemănătoare. Din ianuarie 2004 până în iunie 2008, CJ Cluj, sub conducerea actualului senator liberal Marius Nicoară, a atribuit 11 contracte de reabilitare a drumurilor judeţe către firma 3Mag Construcţii şi câte două contracte către SC INM Invest, SC Bitunova şi SC Ducons din totalul celor 19 contracte puse la bătaie în această perioadă. Dacă SC 3Mag Construcţii aparţine apropiaţilor lui Nicoară, în cadrul SC INM Invest, are interese fostul preşedinte al CJ Cluj, membrul PSD, Şerban Graţian. În această perioadă, doar pe contractele oferite prin încredinţare directă, adică fără licitaţie, SC 3Mag Construcţii a câştigat 7.536.178 de lei, iar SC INM Invest, tot prin încredinţare directă, a obţinut peste 1,3 milioane de lei. SC INM Investment a aparţinut fiului fostului membru PSD al CJ Cluj, Dan Şerban. El a fost unul dintre partenerii de afaceri ai lui Marius Nicoară în cadrul SC Flexipharma, alături de afaceristul Răzvan Rotta. În perioada în care aceste contracte au fost atribuite prin încredinţare directă, la conducerea Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene (RADJ) Cluj se afla Liviu Bota, unul dintre apropiaţii lui Graţian Şerban. De numele acestuia se leagă celebra afacere PowerPack, în care CJ Cluj a pierdut cinci milioane de euro. Banii au fost pierduţi în 2002, când administraţia judeţeană condusă de Graţian Şerban a încheiat, fără nici o licitaţie, un contract de circa cinci milioane de dolari pentru achiziţionarea unor instalaţii de împachetare a deşeurilor menajere Power Pack. Pentru utilajele respective, CJ Cluj a făcut un împrumut bancar de circa cinci milioane de dolari. Cu toate acestea, compactoarele s-au dovedit a fi second-hand şi au funcţionat timp de câteva săptămâni. Din această afacere, CJ Cluj a pierdut cinci milioane de dolari din banii publici. În 2004, Gheorghe Funar a făcut o plângere penală pe numele celor care au semnat recepţia utilajelor, dar, după un an, procurorii au dat verdictul de neîncepere a urmăririi penale.

MAG(ii) lui Nicoară

În cadrul SC 3Mag Construcţii (3M Anteprenor General Construcţii) figurează ca acţionari pilotul clujean de curse Bogdan Marişca.  În 2005, în acţionariatul firmei 3Mag Construcţii apare sătmăreanul Doru Bozga, unul dintre protejaţii lui Ovidiu Silaghi, fostul ministrul al IMM-urilor, despre care Gazeta de Cluj a făcut o serie de dezvăluiri. Astfel, Bozga devine partenerul de afaceri al lui Liviu Miclăuş, fost şofer al liberalului Nicoară, care a fost numit, în 2005, director al filialei clujene a Regiei Protocolului de Stat (RAPPS). În 2007, 3Mag Construcţii primeşte de la regia controlată de CJ Cluj, RADPP, lucrări pentru modernizarea stadionului municipal “Ion Moina“. Pentru că firma a intrat în atenţia presei, Bozga se retrage din firmă şi în cadrul acţionariatului rămâne Bogdan Marişca. Pe vremea când la şefia CJ Cluj se afla Nicoară, instituţia a pus la bătaie 700.000 de lei, care au fost împărţiţi între societăţile Construcţii Tudor SRL, 3M SRL şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj (RADJ), aflată în subordinea CJ Cluj.

Nici licitaţia pentru reabilitarea drumului judeţean Răchiţele-Prislop-Ic Ponor nu a fost scutită de peripeţii. Licitaţia a fost contestată de SC Selina SRL, SC Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Drumuri Timişoara SA, SC Copisa Constructora Pirenaica SA, dar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins contestaţia. “Decizia ne dă cale liberă pentru continuarea procedurilor necesare pentru a ajunge la finalizarea acestui proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi turistice a zonei de munte a judeţului Cluj”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. La licitaţia respectivă s-au înscris 12 ofertanţi, iar în urma procedurilor de atribuire au fost declarate câştigătoare firmele MBS Group SRL, SC Alfarom SRL şi SC Betonut, asociate într-un consorţiu.

Potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivel naţional, un procent de circa 54% din drumurile publice îmbunătăţite aveau durata de serviciu depăşită la sfârşitul anului trecut. 47,7% din lungimea drumurilor modernizate (în lungime totală de 22.865 km) şi 60,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (care totalizau 22.561 km) aveau durata de serviciu depăşită la 31.12.2008, potrivit datelor INS. Din totalul drumurilor naţionale, 6.073 km erau drumuri europene, iar autostrăzile însumau doar 281 km. Din totalul drumurilor publice, 203 km reprezintă drumuri cu trei benzi de circulaţie şi 1.280 km – drumuri cu patru benzi de circulaţie. Drumurile judeţene erau, în proporţie de 48,4%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale erau în proporţie de 50,9% drumuri pietruite.

Ştefan Trandafir