Județul Cluj are un număr semnificativ de politicieni care au fost implicați până la momentul actual în scandaluri publice. Alexandru Cordoș, Virgil Pop, Petru Călin și Adrian Gurzău, András-Levente Máté, Sorin Apostu, Radu Bica, Emil Boc și Steluța Cătăniciu sunt politicienii clujeni care au avut un conflict cu DNA, ANI sau sunt condamnați pentru diferite fapte penale.

Alexandru Cordoș (PSD Cluj), urmărit penal pentru favorizarea infractorului

Anchetatorii susţin că, în perioada 2013 – 2015, Alexandru Cordoş, în calitate de senator în Parlamentul României, în schimbul unor foloase necuvenite, a pretins că are influență asupra unor persoane din conducerea Companiei de Apă Arieș și Sucursalei de Întreținere și a Serviciilor Energetice Transilvania Nord şi că va interveni pe lângă acestea, pentru câștigarea de către firmele administrate de omul de afaceri a unor proceduri de achiziție publică organizate având ca obiect închirierea de utilaje. Prejudiciul creat statului român a fost de aproape 240.000 de lei. 

În anul 2018, Alexandru Cordoș a fost urmărit penal pentru a doua oară pentru complicitate la trafic de influenșă, într-un dosar în care soția acestuia a fost reținută pentru săvârsirea a 26 de acte materiale de trafic de influență.  

Virgil Pop (PNL Cluj), condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență

Deputatul PNL Cluj, Virgil Pop, a fost condamnat în anul 2012 la cinci ani cu executare de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru fapte de coruptie din 2007 – 2008.

Virgil Pop a fost condamnat inițial de Înalta Curte de Casație și Justiție tot la cinci ani în luna decembrie 2011, dar parlamentarul a făcut recurs, care a fost respins de judecaătorii de la ICCJ luni, 26 martie.

Virgil Pop a fost arestat la cererea DNA Cluj în 2008, pentru infracțiunea de trafic de influență.

Pop a fost acuzat ca și-a traficat funcția de consilier al președintelui PNL Cluj, Marius Nicoara, la acea vreme președinte al Consiliului Judetean Cluj, pentru a interveni ca anumite firme să obțină contracte cu Transelectrica Cluj. Suma vehiculata a fost curprinsă între 30.000-50.000 de euro. 

Petru Călian și Adrian Gurzău implicați în scandalul „Sexgate de Cluj” în anul 2010 

Imensul scandal sexual din 2010 a ajuns la final după doi ani, în 2012. Potrivit dosarului instrumentat de DIICOT Cluj, Petru Călian (fost deputat PDL), Adrian Gurzău (fost deputat PDL), Mihai Szeplean (fost consilier judeţean), Ovidiu Călian (fost director al Regionalei de Poştă Cluj) şi Mircea Petric (fost consilier local) ar fi întreţinut relaţii sexuale cu tinerele obligate de Natalia Strechi să se prostitueze. Natalia Strechi conducea clubul de noapte Nana Club, situat în centrul oraşului, accesul acolo făcându-se doar pe bază de recomandări, intrarea făcându-se numai pe bază de parolă şi prin tastarea unui cod cunoscut doar de clienţii agreaţi. În declaraţiile date de fetele de consumaţie la Parchet sunt menţionate mai multe nume sonore, printre care şi cele amintite mai sus. Dosarul Nana Club a fost ţinut sub cheie de magistraţii clujeni pentru a nu a provoca scandal în preajma alegerilor locale de atunci, însă motivul oficial este altul: unele dintre fete erau minore la vremea când au întreţinut relaţii sexuale cu cei implicaţi în dosar, drept pentru care trebuie să le fie protejată identitatea. Într-un final, în 2012, matroana clubului a luat 3 ani şi 8 luni cu executare, dar clienţii menţionaţi în mărturiile fetelor au fost citaţi doar ca martori. Fostul deputat Petru Călian a spus că a fost la bordel doar în documentare ca legiuitor.

András-Levente Máté (UDMR Cluj) a fost condamnat definitiv în 2015 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat soția la biroul său parlamentar

Deputatul UDMR Mate Andras Levente a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. 

Deputatul UDMR este acuzat de procurorii Parchetului General că și-a angajat ilegal soția în biroul parlamentar. Un complet de cinci judecători i-a respins luni apelul lui Mate Andras Levente și a menținut o decizia din 30 iunie 2014 luată de un alt complet de judecată, prin care deputatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare.

Decizia instanței este definitivă.

Ancheta în acest caz a fost demarată în urma unei sesizări depuse de Agenția Națională de Integritate (ANI) în septembrie 2011. Potrivit Parchetului General, la data de 16 martie 2010, la propunerea deputatului Mate Andras Levente, soția sa a fost angajată de către Camera Deputaților prin contract individual de muncă pentru perioada 16 martie 2010-sfârșitul mandatului de deputat, contract de muncă care a fost avizat chiar de către parlamentar.

În baza contractului de muncă încheiat, soția deputatului UDMR a încasat, în perioada martie 2010-ianuarie 2011, suma de 5.508 lei.

Steluța Cătăniciu (PNL Cluj), acuzată în 2013 de ANI de conflict de interese

În martie 2013, ANI a constatat că Steluţa Gustic Cătăniciu a fost în conflictul de interese administrativ când a ocupat funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca (2008-2012), întrucât a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în proces cu municipalitatea.


O lună mai târziu, Steluţa Cătăniciu a cerut Curţii de Apel Cluj să anuleze raportul ANI, însă instanţa i-a respins cererea în 30 decembrie 2013. Cătăniciu a contestat decizia la insnaţa supremă, care în 24 noiembrie 2015 a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit definitiv că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ.

Radu Bica (Cluj), condamnat definitiv în octombrie 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită

Bica este acuzat că a promis unor oameni de afaceri că le va atribui un contract de mentenanță la stadionul „Cluj Arena”, în schimbul unei sume de bani.

„În cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012. 

În aceleaşi împrejurări, inculpatul Bica Radu Vasile a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, să-i fie remisă o primă tranşă, în sumă de 10.000 de euro.La data de 31 octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a primit de la una dintre persoanele cu care făcuse înţelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infracţiunii de corupţie, procurorii procedând la constatarea infracţiunii flagrante”, se arată într-un comunicat DNA.

Ulterior a fost condamnat definitiv în octombrie 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.

Sorin Apostu, Cluj, condamnat definitiv în iulie 2014 la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită

Fostul primar PDL al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat definitiv de instanta suprema, la patru ani si sase luni de inchisoare cu executare, in dosarul in care este acuzat de fapte de coruptie.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au condamnat pe Sorin Apostu la patru ani de inchisoare pentru ca a luat mita de la omul de afaceri Calin Stoia, la trei ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spalare de bani, in forma continuata si la opt luni de inchisoare pentru complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata.

 

Boc a fost audiat in dosarul licentelor Microsoft

Emil Boc a fost audiat de judecătorii ÎCCJ, în dosarul Microsoft în care Valerian Vreme a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, și a declarat că fostul ministru a fost unul care și-a dedicat timpul agendei digitale a României.

Anchetatorii îl acuză pe Valerian Vreme că ar fi încheiat fără organizarea unei licitaţii publice un contract de cumpărare a unor produse software Microsoft în şcoli. Potrivit procurorilor DNA, în perioada septembrie 2010 şi februarie 2012, Valerian Vreme, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei la acea vreme, ar fi încălcat dispoziţiile legale a achiziţiilor publice şi a încheiat, fără a organiza o licitaţie publică, un contract cu D.Con-Net AG ce avea ca obiect închirierea, cu opţiunea achiziţionării, a unor drepturi neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în şcoli. Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu Ministerului Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei, în valoare totală de 11.291.794 euro, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în acelaşi cuantum, în favoarea D.Con-Net AG.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here