Adela Golea, directorul medical al Unității de Primiri Urgențe Cluj a fost condamnată la un an și nouă luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu după ce polițistul Samir Bonțidean a mers cu unul dintre șoferii suspecți la sediul IML pentru recoltarea probelor biologice și a constatat că acolo nu se afla nicio persoană care să poată să recolteze probele de sânge. Bonțidean este polițistul care acum un cinci ani i-a demolat casa vecinului.

Adela Golea, directorul medical al Unității de Primiri Urgențe Cluj, a fost condamnată la un an și nouă luni de închisoare cu suspendare de către Judecătoria Cluj. Aceasta a fost acuzată de abuz în serviciu după ce le-ar fi cerut angajaților să se ocupe în primul rând de cazurile grave și apoi cazurile de şoferi depistaţi cu alcoolemie de către poliţişti, din cauza aglomerației și a lipsei de personal. 

În sentință, magistratul scrie că Adela Golea a informat Spitalul Județean Cluj, Direcția de Sănătate Cluj și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, încă din data de 3 octombrie 2017, că UPU Cluj nu va mai recolta, începând cu data de 21 octombrie 2017, probe de sânge de la șoferii suspectați că au condus sub influența băuturilor alcoolice, decât în cazul celor care au fost răniți în accidente rutiere. ”La începutul lunii octombrie 2016, adresa înregistrată la nivelul UPU –SMURD sub numărul 863/03.10.2016, adresată Conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Direcţiei de Sănătate Publică Cluj şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cuprinsul căreia a arătat că, potrivit legislaţiei Ministerului Sănătăţii, obligaţia UPU este de a recolta probe biologice doar de la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistenţă medicală de urgenţă şi internare, aşa încât se impune ca celelalte categorii să fie rezolvate de către IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre aceste instituţii”, se arată în sentință.

Cu toate acestea, direcția condusă de Raed Arafat, care face parte din Ministerul de Interne, ca și Poliția Rutieră nu a comunicat mai departe celorlalte structuri această informație.

În sentință se arată că doi polițiști, respectiv Samir Bonțidean și Flaviu Pop au mers cu unul dintre șoferii suspecți, la indicația medicilor de la UPU Cluj, la sediul IML pentru recoltarea probelor biologice. ”Au constatat că acolo (la IML Cluj – n.n.) nu se afla nicio persoană în afară de portar, aşadar nimeni care să poată să recolteze probele de sânge”, se arată în sentință.

Polițistul Bonțidean, cel care i-a demolat casa vecinului acum jumătate de deceniu

Poliţistul clujean Samir Bonţidean, nepotul şefului Poliţiei Municipiului Cluj- Napoca, Marcel Bonţidean, a obţinut o hotărâre judecătorească care i-a permis să îi demoleze casa vecinului, Andras Zsigmond, şi să îi ia terenul în baza unui titlu executor. În momentul de faţă, pe parcela respectivă de teren se ridică o nouă construcţie ce pare a nu-l mai deranja cu nimic pe Samir Bonţidean. Pentru ca totul să fie pe de-a întregul caragialesc, autorizaţia de construcţie a fost eliberată cu o derogare, fără să respecte normele de urbanism, iar semnătura Primarului Boc s-a dovedit a fi pusă cu celebra ştampilă!

În anul 2014 în Cluj-Napoca s-a petrecut  un caz atipic: Samir Bonţidean a reuşit să îi demoleze casa unui vecin, Andras Zsigmond, în baza unei hotărâri emise de instanţele clujene. În linii generale, Samir Bonţidean, care este nepotul şefului Poliţiei Municipale Cluj-Napoca, Marcel Bonţidean, a contestat autorizaţia de construcţie în baza căreia Zsigmond îşi ridicase casa, motivând că locuinţa îi umbreşte proprietatea.

El a obţinut de la judecători sentinţa favorabilă, iar magistraţii l-au împuternicit pe Samir Bonţidean să se ocupe şi de demolarea construcţiei. După ce a reuşit, să dărâme casa vecinului, Bonţidean a obţinut şi terenul pe care Zsigmond construise în baza unui titlu executor, care îi dădea dreptul să îşi recupereze cheltuielile făcute cu demolarea.

Anul acesta, în luna septembrie, Primăria Cluj Napoca a emis o altă autorizaţie de construcţie la adresa strada Trandafirilor nr .10, unde se va construi o casă cu un regim de înălţime parter+etaj, aproximativ la fel cu locuinţa care îl deranjase pe Bonţidean.

Cum poţi să demolezi casa vecinului

În primă fază, Bonțidean a obţinut anularea autorizaţiei de construcţie şi, ulterior, dreptul de a demola imobilul. Însă, administraţia locală a contracarat acţiunile lui Bonţidean, astfel că procesele s-au rejudecat.

Însă autorizaţia de construcţie a fost anulată, iar în ianuarie 2010 o sentinţă a Tribunalului Cluj “obligă pârâtul (Primăria Municipiului Cluj-Napoca) să ia măsurile necesare în vederea demolării, respectiv să emită autorizaţia de demolare a construcţiei respective”. Prin aceeaşi sentinţă, şi Zsigmond Andras a fost obligat să îşi demoleze casa şi să aducă terenul la starea iniţială. După recursul deschis de primăria clujeană, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde în septembrie 2010 s-a decis anularea parţială a sentinţei tribunalului, adică obligativitatea Primăriei Cluj Napoca de a dărâma construcţia, însă nu şi cea privitoare la Zsigmond.

La sfârşitul lui septembrie 2010, primăria a reavizat avizul de construcţie cu următoarele norme. ”două locuinţe cuplate P+E pe teren proprietate de 473mp. Accesul se face din alee de 4m lăţime, fiecare casă având parcare proprie în incintă. Amplasarea locuinţelor este la distanţa de 1,9 m de la limita de proprietate nordică, conform Cod Civil,  la min 4m de la aleea de acces dinspre Sud şi la mai mult de 5m de la limitele de Est şi Vest. Indicii de ocupare teren se înscriu în valorile maxime ale zonei de amplasare UTR=L3a: POTmax=35%, CUT max=0,9”, arată documentul semnat de Ligia Subţirică, arhitect şef, şi fostul primar, Sorin Apostu.

Peste toate acestea se adaugă şi un fals. În cadrul proceselor, Bonţidean a cerut ca o serie de acte să fie verificate în cadrul unei expertize pentru a vedea dacă documentele de avizare a construcţiei au fost semnate sau nu de Emil Boc. Conform expertului criminalistic, autorizaţiile respective aveau în dreptul locului de semnătură al primarului o parafă stampilată. “Actele Autorizaţie de construire nr 381/20.03.2006 (2 exemplare) şi Acord unic nr 356/09.03.2006 prezintă la Poziţia Primar o impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Avizul de urbanism nr 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este realizată prin copiere electrostatică (tip xerox) împreună cu întregul act ca impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Toate impresiunile de parafă în litigiu au fost create de acelaşi sigiliu. Cea de pe Avizul de urbanism 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este reprodusă prin copiere xerox împreună cu întregul act”, arată expertul criminalist autorizat Sorin Alămoreanu.

Cu toate acestea, nimeni nu s-a autosesizat în legătură cu acest fals apărut pe documentele oficiale ale Primăriei.

Lui Emil Boc nu i se aduc pentru prima dată acest gen de acuze. În 2005, Gheorghe Funar a acuzat faptul că semnătura edilului clujean ar fi fost falsificată de o angajată din cadrul primăriei clujene. Cu toate acestea, după un an, procurorii l-au găsit nevinovat pe Emil Boc, considerând că actele respective au fost semnate în original, de edilul clujean. Din punct de vedere legal, în numele primarului poate semna viceprimarul sau secretarul, dar numai în baza unor competenţe delegate, caz în care aceştia semnează cu propria lor semnătură olografă, folosind sintagma „pentru” înaintea semnăturii.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here