O lege care venea în sprijinul ziariștilor de investigație a fost respinsă de legislativ. Este vorba de o propunere a deputatului Tudor Ciuhodaru, care a depus un proiect conform căruia jurnaliştii şi persoanele care vor dezvălui prin orice mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) acte de corupţie vor primi, dintr-un fond special, 2% din valoarea prejudiciului recuperat la bugetul de stat. ”Este evident că premierul susține libertatea presei doar în campania electorală, așa cum a făcut și cu Roșia Montana sau cu interzicerea extragerii gazelor de sist”, spune inițiatorul legii nemulțumit de faptul că proiectul a fost respins.
Guvernul a dat un aviz nefavorabil proiectului de lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, prin care jurnaliştii şi persoanele care dezvăluie acte de corupţie vor primi 2% din prejudiciul recuperat. Anunţul a fost făcut de unul dintre iniţiatorii acestui proiect, deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, într-un comunicat.
“În timp ce premierul clamează pe reţele de socializare libertatea presei, guvernul respinge proiectul de lege ce susţine jurnalismul de investigaţie (…) Adevărata «susţinere» faţă de libertatea presei s-a văzut în urmă cu câteva zile în şedinţa de guvern. Guvernul «iubitor» de presă a şters pe jos cu jurnalismul de investigaţie dând aviz negativ proiectului de lege ce are drept obiective combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului”, se spune în comunicatul remis de Tudor Ciuhodaru.
2% pentru ziariști de investigație!
Proiect legislativ care are drept obiectiv combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului presupune crearea unui fond special, numit Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, care să sprijine, prin finanţarea directă, jurnalismul de investigaţie şi persoanele care au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat.
Conform deputatului Ciuhodaru, prin această lege, „toţi cei care aduc la cunoştinţa publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate în mod direct organelor de cercetare şi urmărire penală orice acte de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau a oricăror acţiuni sau inacţiuni prevăzute de legea penală în vigoare, ce prin natura lor prejudiciază bugetul de stat, au dreptul să primească din Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, o finanţare egală cu 2% din valoarea prejudiciului, în maxim 30 de zile de la vărsarea sumelor recuperate la bugetul de stat”.
Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie se constituie, potrivit proiectului legislativ, ca un cont special, deschis la Trezoreria Statului, în maximum 3 zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, finanţat prin relocarea unui procent de 2% din prejudiciul recuperat la bugetul de stat, în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată, ca urmare a dezvăluirii actelor de corupţie.
„Acest proiect de lege nu presupune cheltuieli bugetare şi nici crearea de instituţii speciale. El reprezintă un instrument de luptă împotriva corupţiei instituţionalizate şi permite limitarea presiunilor politicului în activitatea jurnalistică, prin sprijinul financiar acordat jurnalismului de investigaţie”, mai spune Tudor Ciuhodaru.
Cine a elaborat “presiuni asupra justiţiei” şi cât a costat
Judecătorul Iulian Gâlcă, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și fost președinte al CSM. Chiar dacă nici el nu este doctor în drept a intrat în cadrul acestei comisii la recomandările CSM. Din cadrul acestei comisii de elaborare a făcut parte şi Valentin Mitea, preşedintele curţii de Apel Cluj. Din comisia de elaborare au mai făcut parte Ioan Griga, un fost procuror care acum este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Veronica Găină, judecător la Secția I penală a Curții de Apel București, Radu Florin Geamănu și Alina Georgiana Ion, consilieri în MJ. Oana-Patricia Mezanote și Carmen Necula, consilieri în cadrul Institutului Național de Criminologie. Marius Iosif, judecător la Tribunalul Brașov, fostul director al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Găurean, fost director adjunct la Registrul Comerțului și consilier în cadrul MJ, Ana Lăbuș, fost membru CSM. Elaborarea codurilor nu a fost făcută pro-bono, Ministerul Justiţiei contractând un împrumut de la Banca Mondială în valoare de peste un milion de dolari. Conform Sindicatului Independent al Juriștilor din România (SIJR), de pe urma elaborării acestor coduri s-au încasat următoarele sume de bani. Cătălin Predoiu şi avocaţii Valeriu Stoica şi Aladar Sebeni au încasat câte 112.000 USD, conf. dr. Marian Nicolae (colaborator la Zamfirescu, Racoți și Predoiu – firma de avocatură a ministrului) și Flavius Baiaş (decanul Facultății de Drept a Universității București) au încasat pentru Codul Civil și pentru cel de Procedură civilă câte 112.000, şi, respectiv, 52.000 USD. Plata a fost făcută prin convenţii civile, valoarea în lei a contractelor plătite fiind de 3.044.741 lei, din care 2.488.093 din fondurile bugetare şi 556.648 lei din alte fonduri, printre care şi o finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
”Presiunile” sunt legiferate
Pe de altă parte, conform articolului 276 din Noul cod penal, persoanele care vor face declaraţii publice nereale la adresa unei anchete penale în curs sau referitoare la săvârşirea, de către un magistrat, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave pot fi acuzate de “presiuni asupra justiţiei”. Astfel, fără ca acest articol să fie clar reglementat aplicarea lui poate genera o serie de abuzuri asupra avocaţilor, ziariştilor şi, în general, asupra tuturor persoanelor care îşi exprimă opinia despre un caz care se află pe rolul unei instanţe. Pe de altă parte, articolul respectiv a fost enunţat în dorinţa de a proteja magistraţii de eventualele presiuni mediatice la care pot fi supuşi atunci când judecă o cauză “sensibilă”, dar, la fel, modul în care apare articolul respectiv poate da naştere la o serie de interpretări.
Guvernul Ponta spune NU jurnalismului de investigație!
Potrivit site-ului Guvernului, Executivul a dat un aviz nefavorabil la propunerea legislativă intitulată “Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaţie”, în data de 31 iulie. Acest proiect de lege a fost iniţiat de deputaţii PP-DD Tudor Ciuhodaru, Daniel Fenechiu şi Adrian Nicolae Diaconu.
