Populaţia vs. legea anti-fumat

Legea anti-fumat este pusă în vigoare din 17 martie 2016, odată cu legea nr. 15/2016 şi privind modificarea legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului. Legea interzice fumatul în spaţiile publice închise, dar nu zice nimic despre spaţiile publice deschise. Pentru a-şi potoli viciul, fumătorii vor fi nevoiţi să iasa  din unitatea de lucru sau din baruri.

„Anti-fumat”-ul a trecut prin Senat în anul 2011 şi în decembrie 2015 a ajuns în Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor. Localurile vor fi nevoite să se adapteze legii prin construirea teraselor. Clienţii fumători vor fi invitaţi să îşi savureze ţigările în spaţiile deschise, care ar trebui să fie dotate cu mobilier şi pături, pentru zilele friguroase. De asemenea, nici ţigările electronice nu vor fi permise.

Localurile vor pierde din clientelă, dar este spre beneficiul tuturor

Părerile fumătorilor sunt împărţite. Gazeta de Cluj a stat de vorbă cu un fumător înrăit, a cărui părere este împărţită oarecum pe jumătate, dar care spune că este o idee foarte bună.

Chiar dacă localurile vor pierde din clienţi, patronii ar trebui să conştientizeze că este spre binele tuturor.

„Părerea mea din punct de vedere al unui fumător este ca va scădea consumul atât de cafea, cât şi de răcoritoare, mai ales din partea oamenilor care frecventează localurile pentru a savura cafeaua cu o ţigară. După ce o să treacă o perioadă şi o să ne obişnuim cu această lege, rezultatul va fi bun  şi beneficiul e al nostru, dar şi al populaţiei nefumătoare. De fapt, consider că acesta e cel mai mare beneficiu pe care o sa il resimţim cu toţii. O să acţionăm ca vesticii.” De asemenea, consumul de ţigări în rândul populaţiei din Cluj va scădea.

„Dat fiind faptul că va trebui să stăm în frig şi ploaie pentru o ţigară, cred ca pe termen lung va duce şi la o scădere a consumului de produse din tabac, ceea ce e benefic pentru toată lumea”, a declarat acesta.

Mirosul puternic de ţigări, care uneori îl vezi în multe localuri din Cluj ca şi cum ai putea să îl tai cu sabia, îi deranjează atât pe nefumători, cât şi pe fumători.

„Lucrul care mă bucură cel mai mult este că în sfârşit o să pot să ies în club şi după ce o să ajung acasă, nu o să mai trebuiască să îmi scot hainele pe balcon, ca să nu vomit din cauza mirosului.”

Clujeanul recunoaşte că o să fumeze mai puţin sau la recurge la cealaltă variantă, de a frecventa localurile mai rar.

„Da, sigur nu o să mai fumez aşa de mult. Fie asta, fie o să frecventez localurile mai puţin. Cred că dacă va fi ilegal să mai fumezi în localuri şi locuri publice, şi modelul pe care îl vom oferi generaţiilor tinere va fi mai bun. Cred că totul ţine de adaptarea conştiinţei în momentul intrării în ilegalitate nu vom mai avea „dreptul” de a-i intoxica şi pe ceilalţi, ceea ce va duce sigur la reducerea consumului.”

Un patron de local din Cluj-Napoca: legea asta este o lege de c***t

Legea spune că orice local ar trebui să aibă un spaţiu pentru nefumători, dar aparent, dacă dăm o tură prin localurile din centrul Clujului, multe dintre acestea nu dispun de un astfel de spaţiu.

În schimb, proprietarii localurilor care dispuneau de ambele spaţii sunt revoltaţi. Patronul unui club din centrul clujului a declarat pentru Gazeta de Cluj că această lege este de c***t. Localul său dispunea atât de spaţiu pentru fumători, cât şi pentru nefumători, iar acesta a mai precizat că fumul din spaţiul fumătorilor nu avea cum să ajungă în separeul pentru nefumători. Acesta a mai spus şi că este sigur că numărul clienţilor va scădea.

Care sunt statisticile cu privire la fumătorii din România? Dar în lume?

Opinia publică sprijină legea. 72% dintre adulţi s-au declarat în favoarea interzicerii fumatului în spaţiile publice, iar 57% în baruri şi cluburi.

În România, există aproximativ 5 milioane de fumători, adică aproape un sfert din populaţia ţării este fumătoare. Primul studiu de acest gen a fost făcut în 2012, unde arăta că 26,7% din populaţie fumează, dintre care 34,9% sunt bărbaţi şi numai 14,5% sunt femei. Un procent de 2,5% îl reprezintă fumătorii ocazionali. Dintre cele cinci milioane de fumători, patru milioane fumează zilnic.

Mai mult de o treime din adulţi sunt expuşi la fumul „second-hand”. La restaurante s-a fumat în proporţie de 86,6%, iar 94,4% în cluburi.

În studiul mai sus menţionat, arată că 69,5% dintre fumătorii zilnici îşi aprind o ţigară în primele 30 de minute după ce s-au trezit. Mai mult de 4 din 10 fumători cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani au încercat să renunţe.

Problema este, de asemenea, şi la scară mondială. Consumul de tutun cauzează unul din 10 decese. Conform studiilor, dacă nu se acţionează urgent, în 2030 fumatul va fi responsabil pentru decesul a peste 8 milioane de oameni.

Fumatul este interzis în spaţiile publice în cele mai multe ţări din vest. În localurile din Europa şi nu numai, clienţii nu au renunţat nici să le frecventeze, dar nu au renunţat nici la fumat.

În America, de exemplu, legea a fost pusă în aplicare, în primul rând pentru că sănătatea era pusă în pericol. La noi prima problemă este faptul profitul din localuri şi cluburi va scădea.

Aurelia Cristea, autoarea legii anti-fumat, confuză

După ce s-a lăudat atât că ea taie şi spânzură cu această lege, s-a simţit puţin depăşită de situaţie şi a încercat să spele pe mâini. Data viitoare poate ar fi bine să nu se bage în nimic din ceea ce nu înţelege.

„Eu am compus legea, a fost aprobată de Parlament, a trecut de contestaţia de la Înalta Curte, acum e treaba Guvernului s-o aplice”, a spus deputatul Aurelia Cristea.

Aurelia Cristea este candidatul PSD al Primăriei Cluj-Napoca. Dragi clujeni, acesta este un exemplu din candidaţii primăriei. Alegeţi înţelept.

Deputatul PND, Daniel Fenechiu cere modificarea legii şi are în vedere redefinirea „spaţiului public închis” şi constituirea cluburilor şi asociaţilor pentru fumători. Ce să zicem, succes, domnul Fenechiu.