Conform unui proiect de lege privind reclasificarea localităţilor din România, un număr de cinci comune din judeţul Cluj ar putea deveni poli-regionali, cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor în care lipsesc oraşele pe o distanţă de minimum 25 km. In judeţul Cluj corespund criteriilor comunele Aghireşu, Beliş, Ciucea, Iara şi Mociu.
O noua unitate administrativ-teritorială ar putea apărea în România. Un proiect de lege privind reclasificarea localităţilor propune înfiinţarea a 183 de comune poli-regionali. Proiectul de lege stipulează că dezvoltarea acestor localităţi este „sprijinită” de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară şi socio-culturală. Dacă iniţiativa legislativă va găsi susţinere în Parlament, comunele din România vor fi împărţite în doua categorii: comune poli-regionali si alte comune.
Deosebirea dintre comunele poli-regionale şi comunele simple
Sunt localităţi cu rol de „loc central” în judeţe care pot prelua servicii cu rol teritorial în sănătate, educaţie, cultură, comerţ şi servicii. Ele vor avea o populaţie de minim 2.000 locuitori. În desemnarea drept comună – pol rural au fost luaţi în calcul mai mulţi factori: rata migraţiei temporare a populaţiei, rata medie anuală de creştere a populaţiei, volumul populaţiei, accesibilitatea rutieră si feroviara, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploataţiilor agricole.
Reamintim că Executivul a selectat si localităţile în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţie sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, executivul „încurajează unificarea administrativă” la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie.
Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 daca vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege. Pe lista Guvernului sunt aproape 170 de comune în care s-au produs scăderi de peste 30% ale populaţiei (1991-2012) şi circa 70 de oraşe care au pierdut peste 20% din locuitorii (1990-2012).
Ce zic primarii comunelor clujene?
Florin Radu Abrudan, primarul comunei Ciucea se simte mândru şi speră că această iniţiativă legislativă să nu rămână doar pe hârtie, ci să devină lege.
”Pentru noi ca şi comunitate, bineînţeles că ar fi un plus pentru că acolo (n.r. – iniţiativa legislativă) era stipulat clar că infrastructura edilitară, rutieră şi tot ce ţine de dezvoltarea unei comunităţi o să fie în primul plan al Guvernului, deci ei o să ne ajute pentru a dezvolta comunitatea şi atunci, normal că pentru noi are fi un plus pentru că noi avem bugetul destul de redus fiind o comună în zona montană , nu ştiu mulţi din ţară, dar cetăţenii din zona noastră plătesc taxele şi impozitele la jumate, deci noi din start suntem prejudiciaţi de o sumă de bani veniţi de la bugetul local şi nu s-a făcut nimic pentru a se suplimenta din altă parte acea sumă de bani pe care noi nu o încasăm şi banii care ar veni, daca ar veni, şi s-ar pune în aplicare acest proiect de lege şi ar încerca să ne ajute, ar fi foarte bine.
M-aş bucura din suflet ca acest proiect de lege să găsească susţinere în Parlament. M-am simţit cumva mândru când am văzut că din judeţul Cluj, comunitatea noastră se regăseşte pe listă”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, primarul comunei Ciucea, Florin Radu Abrudan.
O părere puţin mai diferită o are primarul comunei Iara, Dorin Ioan Popa care ne prezintă pe lângă aspectele pozitive ale acestei iniţiative legislative şi câteva posibile probleme ale acesteia:
”Eu zic că Iara este totuşi o comună mare şi zic că merită să fie un centru. Înainte a fost centrul zonei respective, era judecătorie, erau şcolile, era jandarmeria, târgurile, era polul central al zonei, mă gândesc că ceva similar se doreşte să se facă, doar că sunt nişte probleme: dacă aduni trei, patru săraci, nu ai făcut mare lucru. Dacă vin Băişoara, Valea Ierii, Iara,comune de munte unde resursele sunt limitate, mai ales resursele financiare, că avem noi păduri, terenuri, dar bani nu, e cam greu să le gestionezi. Deci asta ar fi o problemă. Şi a doua problemă, toate taxele si impozitele sunt la noi reduse cu 50%, nu te poţi autofinanţa, deci trebuie gândite, regândite şi problemele acestea”, a declarat primarul comunei Iara, Dorin Ioan Popa.
Am încercat să luăm legătura telefonic şi cu ceilalţi trei primari ai comunelor. Primarul comunei Aghireşu, Gelu Sorinel Lehene nu a dorit să comenteze acest subiect deoarece se află în concediu, cu primarul comunei Mociu, Vasile Focșa nu am reuşit să vorbesc, deoarece telefonul de fix afişat pe site nu funcţionează, iar pe primarul comunei Beliş, Viorel Matiş l-am luat prin surprindere şi nu a dorit să dea o declaraţie la telefon, ca urmare am convenit să ne trimită un răspuns în scris, fapt care până în momentul de faţă nu s-a realizat.
Guvernul schimbă clasificarea localităţilor, după 25 de ani. Unde se încadrează Clujul?
Guvernul propune reclasificarea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două, în funcţie de câţiva parametri ce iau în calcul noile realităţi sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltării arată în ce categorii urmează să se înscrie localităţile şi prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o măsură cu mare impact social, administrativ şi politic: localităţile cu scăderi accentuate de populaţie să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcţionale, la iniţiativa autorităţilor locale. Dacă până la finele anului 2025 comunele vizate nu ating anumiţi indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului.
Clasificarea se va face în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare şi de valenţele de natură culturală şi ecologică. Localităţile urbane vor fi împărţite în: municipiu capitală, de importanţă naţională, municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii şi oraşe poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate.
Astfel, potrivit proiectului de lege, municipiul Cluj-Napoca se încadrează în categoria ”Municipii poli regionali principali cu potenţial transnaţional”, deoarece îndeplineşte toate condiţiile impuse: peste 250 de mii de locuitori si 400 de mii în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minim o universitate cu peste zece mii de studenţi sau cu specializare unică pe ţară, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare – Dezvoltare.
Pe lângă Cluj-Napoca, doar patru alte oraşe mai fac parte din această categorie şi anume Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
