Poveste fără sfârşit la Tribunalul Cluj. Expertul lui Stelian Ilea, chemat în faţa instanţei

După ani de procese şi zeci de termene, avocaţii omului de afaceri clujean Stelian Ilea depus adrese peste adrese în faţa instanţei pentru a dovedi că schema pentru plata salariilor prin poliţe de asigurări, practicată la societatea Superforţa, nu reprezintă o faptă de evaziune fiscală. Dat fiind că cei de la ANAF sunt nemulţumiţi de faptul că expertiza care îl favorizează pe Ilea pare să ocolească subiectul prejudiciului, toate părţile din proces au convenit, cu încuviinţarea judecătorului, că se impune audierea expertului în faţa instanţei. 

La termenul anterior, reprezentanţii legali ai lui Stelian Ilea au depus mai multe cereri în probaţiune, prin care au cerut instanţei să solicite informaţii de la diferite instituţii, cu scopul ultim de a demonstra punctul de vedere potrivit căruia faptele de care este acuzat Ilea nu sunt singulare, reprezentând o practică fiscală în cazul mai multor societăţi.

Astfel, avocatul Mircea Elian a subliniat că este nevoie de informaţii de la Banca Comercială Română (BCR), unde a încheiat şi Ilea poliţele de asigurări pentru angajaţi, privind numărul de societăţi comerciale care au înregistrat asigurări de grup similare.

De asemenea, acesta a solicitat instanţei să afle de la ANAF dacă şi câte alte societăţi au fost verificate de Garda Financiară, cum s-a întâmplat cu Superforţa, în legătură cu astfel de poliţe de asigurări de grup de grup la BCR. O altă cerere în probaţiune arată că şi IPJ ar putea să ofere informaţii în acest sens, dacă există contracte de muncă înregistrate la ei care să fie similare, precum şi unde erau încheiate contractele de muncă ale martorilor din această cauză.

Judecătorul a respins cele patru cereri în probaţiune, dar a încuviinţat audierea expertului.

Convocat să-şi explice neputinţa

Procurorul a ridicat obiecţiuni în ceea ce priveşte audierea expertului, dat fiind că ANAF a demonstrat deja printr-un răspuns că aprecierile acestuia ”sunt în afara obiectului din dosar”. Amintim că instanţa a cerut ca prin expertiză să fie calculat prejudiciul, dar într-o primă fază specialistul a reclamat că nu are informaţiile necesare.

După ce s-a revenit cu întrebări din partea instanţei şi Administraţiei Fiscale, acesta a făcut un calcul bazat doar pe veniturile încasate de angajaţi ca fiind de natură salarială, dar a lăsat deoparte primele de asigurare, care fac de fapt obiectul acestui dosar, deoparte, considerând că acestea sunt doar ”avantaje acordate salariaţilor”. Astfel, impozitele şi taxele pe care ar fi trebuit să le plătească societatea Superforţa la stat au rezultat a fi în cuantum mai mic decât cele reclamate de ANAF. Acesta a calculat un prejudiciu de 700.000 de lei, faţă de milionul de euro calculat de Garda Financiară.

Avocatul lui Stelian Ilea a reiterat în faţa judecătorului motivele pentru care este, totuşi, necesară audierea expertului: ”Expertul are cunoştinţe de specialitate, eu nu pot să cenzurez sau să intru în aria lui de specialitate.” Acesta a mai arătat că pe salarii se plătiseră toate dările, deci expertul va trebui să explice în ce măsură se poate calcula vreun prejudiciu în această speţă.

Avansul venea de la asigurări

După ce a câştigat contractul pentru paza Aeroportului, cu firma Superforţa, Stelian Ilea ar fi intrat într-o schemă deja celebră cu asigurări, prin care achita o parte din salariul angajaţilor, după care nu mai plătea contribuţii şi impozite.

Garda Financiară a demarat zeci de urmăriri penale în cauze similare, iar la un moment dat şi Stelian Ilea a fost unul din cei vizaţi de aceasta, care a considerat că patronul Superforţa nu îşi îndeplinea obligaţiile fiscale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj l-a cercetat penal, iar în prezent se judecă pe rolul instanţei clujene cu statul român, care vrea peste un milion de euro, reprezentând prejudiciul, majorările şi penalizările.

Rechizitoriul arată că societatea Superforţa a încheiat două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii.

A fost sau n-a fost salariu?

La un termen anterior, cel mai recent raport de expertiză depus la dosar a fost îndelung discutat, şi ulterior trimis înapoi pentru calculul prejudiciului, pe care specialistul a spus că nu îl poate determina, dar procurorul a demonstrat judecătorului că nu este un calcul imposibil de făcut. Acuzarea a arătat că expertul angajat de Stelian Ilea se înşeală atunci când susţine că primele de asigurare adăugate la venitul impozabil al angajaţilor reprezintă cheltuieli cu deductibilitate limitată.

Procurorul a prezentat sumele acordate în baza celor două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei încheiate de societatea Superforţa. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii.

Procesul Verbal din 27 decembrie 2010, întocmit de Garda Financiară, şi raportul de inspecţie fiscală întocmit de ANAF, prin DGFP Cluj, arată că orele de lucru din fişele de pontaj sunt mai multe decât cele declarate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar salariile sunt de asemenea mai mari. În plus, o greşeală făcută de cei de la BCR care se ocupau de acest contract de asigurări a fost de a trece la descrierea operaţiunilor de răscumpărare, când banii erau viraţi în contul angajaţilor „salariu luna …”. Astfel, arată cele două rapoarte, sumele de 2.606.349 de lei de la BCR şi 712.956 plătite în contul asigurărilor de la Omniasig şi ulterior răscumpărate, erau de fapt drepturi salariale.