Un militar care a rămas cu surditate parţială după exerciţiile de tragere în poligon va primi despăgubiri de peste 100.000 de lei, a decis Curtea de Apel Cluj. Magistraţii au respins apelul Ministerului Apărării şi au menţinut hotărârea dată anterior de Tribunal. Sentinţa este definitivă.
Potrivit unui comunicat al unei case de avocatură din Cluj-Napoca, apărătorul militarului, acesta a cerut instanţei să constate că a suferit un accident de muncă.
”Printr-o sentinţă din 28 februarie 2019, Tribunalul Cluj a obligat o unitate militară din Cluj la plata a 100.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale şi la plata sumei de câte 16.000 lei din 5 în 5 ani, pentru tot restul vieţii reclamantului, în limita sumei totale de 135.000 lei, ca urmare a încălcării dreptului la integritate fizică al unui militar. Acesta a solicitat să se constate că a suferit un accident de muncă care a avut loc cu ocazia unor şedinţe de trageri în poligon, în cadrul cărora au fost încălcate şi normele de securitate şi sănătate în muncă. Reclamantul a solicitat daune morale pentru încălcarea dreptului la integritate fizică şi psihică dat fiind că în urma accidentului produs în timpul unor şedinţe de trageri în poligon, acesta a dobândit o stare de infirmitate permanentă şi ireversibilă constând în pierderea parţială a auzului (surditate neurosensorială bilaterală) şi acufene. La sfârşitul lunii octombrie 2019 Curtea de Apel Cluj a respins apelul Ministerului Apărării, iar decizia este definitivă” se arată în comunicat.
Avocaţii militarului au explicat că accidentul de muncă s-a produs ca urmare a obligării militarilor participanţi la exerciţiu să lanseze, fără protecţie, mai multe proiectile decât prevăd normele în materie.
„Ulterior accidentului de muncă, superiori ierarhici ai militarului lezat au încercat să acopere incidentul, prin falsificarea mai multor documente”, se mai arată în comunicat. În ceea ce priveşte despăgubirile materiale, reclamantul a solicitat obligarea unităţii militare la plata contravalorii protezelor auditive necesare pentru tot restul vieţii, cu titlul de daune acordate în vederea reparării prejudiciului suferit ca urmare a reducerii capacităţii sale de muncă şi a acordării sumelor necesare sporirii nivelului de viaţă al celui păgubit. „În drept, s-a reclamat şi faptul că unitatea miliară se face vinovată de nerespectarea regulilor privind constatarea accidentelor de muncă, cercetarea evenimentului, precum şi a normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă, prevăzute de Legea 319/2006. Această soluţie vine să ateste faptul că stă în sarcina unităţii militare atât obligaţia de a respecta regulile privind securitatea şi sănătatea în muncă, cât şi obligaţia de a despăgubi militarul care suferă un accident de muncă din această cauză, în baza dispoziţiilor Codului Muncii şi respectiv ale art. 3 şi art. 8 din Convenţia Europeană a drepturilor Omului”, au mai subliniat avocaţii clujeni.
Povestea militarului din Cluj
Povestea începe în aprilie 2014, când, în cadrul desfășurării antrenamentelor de rutină, un număr de 10 cadre militare, printre care și reclamantul, au fost desemnați pentru a efectua mai multe trageri cu aruncătorul de grenade antitanc AG7.
În pofida faptului că în mod regulamentar, numărul acestor trageri era situat între 2-4/antrenament pentru fiecare trăgător, la ordinul responsabilului cu tragerea din acea dată, atât reclamantul cât și alte cadre militare, au efectuat între 8-12 trageri cu pușca mitralieră AG7.
Reclamantul a mai arătat că după primele patru trageri, întrucât nu erau prezenți toți participanții, lipsind șase militari, a solicitat responsabilului cu tragerile convocarea acestora. Mai mult, l-a rugat pe militarul pe (…) să contacteze telefonic pe (…), care nu se afla inițial în poligon dar care a fost de asemenea programat să participe la antrenament. Din câte cunoaște, (…) nu s-a mai prezentat pentru trageri. A menționat că nu a avut antifoane pentru această tragere.
Până la final situația nu s-a schimbat iar reclamantul împreună cu 3 colegi au executat toate loviturile alocate pentru 10 cadre militare la ședința de tragere cu aruncătorul de grenade AG7, peste 40 la număr.
În clipa următoare, după efectuarea acestor trageri, reclamantul susține că, împreună cu alt coleg, nu au mai fost capabili să distingă sunete, instalându-se o surditate bruscă, manifestată prin percepții auditive de tipul unui țiuit foarte puternic (acufene). În acel moment, a adus de îndată la cunoștința responsabilului cu tragerea această întâmplare, care nu ar fi luat nici o măsură la acel moment și nici nu le-ar fi comunicat dacă se vor realiza cercetări în cadrul unității militare cu privire la aceste evenimente.
Reclamantul a precizat că la momentul exercițiului a fost întocmit, în concordanță cu prevederile legale, registrul de calificative care atestă militarii prezenți la exercițiu și numărul de trageri a fiecăruia. Dar acesta nu ar reflecta modul real de desfășurare a antrenamentului, în sensul în care s-a consemnat că toți cei 10 militarii desemnați au fost prezenți, fiecare efectuând numărul stabilit de trageri.
Întrucât a resimțit dureri puternice, a doua zi, reclamantul s-a deplasat la sediul Spitalului Clinic Județean de Urgențe Cluj.
Reclamantul a mai arătat că la sediul UPU Cluj, s-au prezentat în acea zi și șeful de stat major, comandantul și medicul unității militare, care au discutat cu personalul medical.
În urma efectuării mai multor analize și verificări de către medicii de gardă din cadrul UPU CLUJ, și ORL Cluj, i s-a pus diagnosticul principal de „pierdere idiopatică subită a auzului’ și diagnostice secundare -“surditate neurosenzorială bilaterală, acufene, alte vertijuri periferice, consecințele zgomotului asupra urechii interne, expunere la zgomot”.
De asemenea, a menționat că în cadrul UPU afost internat timp de 9 zile și supus în tot acest timp la un tratament cu perfuzii, iar la externare i s-au eliberat alte două concedii medicale (de 5 zile, respectiv 12 zile).
După această perioadă, la controlul periodic, a semnalat responsabilului cu protecția muncii evenimentele care au avut loc în data de 02.04.2014 cu ocazia derulării antrenamentelor, însă acesta nu a luat nicio măsură pentru constatarea celor întâmplate.
Totodată, a susținut că de la momentul incidentului și până în prezent a fost desemnat să participe activ la antrenamente de trageri cu toate că situația sa medicală nu îi permite să fie expus la zgomote puternice și există un risc real de agravare a afecțiunii,; până la surzirea completă. De pildă, în cursul lunii septembrie 2014 reclamantul și alte cadre militare au fost desemnați să se deplaseze la Capul Midia , în județul Constanta pentru a derula mai multe activități de tragere.
Reclamantul a menționat că și de această dată i-ar fi adus la cunoștința responsabilului cu tragerea despre situația sa medicală și faptul că la recomandarea medicului, trebuia să evite zgomotele puternice, deci implicit și să particip e la orice fel de tragere. Cu toate acestea i s-ar fi răspuns că cel mai probabil nu e așa de rău cum crede, și în continuare a fost obligat să participe și chiar să efectueze unele trageri cu armament.
În data de (…).04.2015, a mai efectuat un control medical periodic, în urma căruia s-a întocmit fișa de examinare medicală, din care rezultă că este încadrat ca fiind Apt limitat, spunându-i-se că este foarte aproape de limita de inaptit udine.
Este important de menționat faptul că, la inițiativa medicului specialist în medicina muncii, s-a dispus evaluarea militarului în Comisia de expertiză medico-militară și i s-a recomandat: monitorizare O.R.L, protezare auditivă cu precizarea că „ Nu poate efectua activități în condiții de zgomot (trageri)”.
Cel în cauză mai arată că, în mod inevitabil, a ajuns să-i fie afectată grav viața familială și inclusiv cea socială prin boala intervenită, fiindu-i cauzat și un prejudiciu de agrement. Un exemplu edificator este faptul că are în întreținere și creștere o fetiță minoră, pe care nu o poate auzi atunci când plânge sau când râde.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Apărării Naționale, în calitate de reprezentant legal al Unității militare (…), raportat la cadrul procesual delimitat de reclamant, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, încercând să demonteze cele declarate de reclamant.
