Asociaţiile sportive şi cele de tineret au rămas, deocamdată, fără alocările prevăzute de Consiliul Judeţean din bugetul de anul acesta. Absenţa unor consilieri, retragerea altora şi refuzul de a vota al opoziţiei a blocat aceste proiecte în Consiliul Judeţean Cluj.
Ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Cluj din luna aprilie cuprindea şase proiecte de alocări de fonduri, potrivit bugetului pe anul acesta, pentru diferite activităţi la capitolul „Recreere”. Este vorba despre suma de 350 mii lei aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 3/2014 la Capitolul nr. 67.02 Recreere – Fond Tineret, 1200 mii lei, pentru finanţarea activităţilor sportive, 350 mii lei pentru acţiuni de cultură, alocarea pe unităţi de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, a sumei de 800 mii lei, 100 mii lei pentru proiecte socio-educaţionale, dar şi 500,00 mii lei pentru unităţi de cult, aparţinând cultelor reformat, romano-catolic, evanghelic, armean şi evreiesc, proiect introdus la începutul şedinţei, din cauza dezbaterilor în comisii.
37 de consilieri mititei
La începutul şedinţei, consilierii PPDD au cerut lămuriri în legătură cu un proiect de hotărâre de CJ pe care l-au propus pentru includerea pe ordinea de zi. Nemulţumiţi de explicaţiile secretarului judeţului, aceştia au părăsit sala de şedinţe, astfel că cei 37 de consilieri care s-au înregistrat au devenit 35.
În plus, consilierii PDL au anunţat că nu vor vota acest set de hotărâri, dar nu au precizat motivul. Problema ar putea fi că toţi au o legătură care i-ar pune în conflict de interese cu vreuna din aceste alocări sau, mai plauzibil, că sunt nemulţumiţi de felul în care s-a împărţit caşcavalul, motiv pentru care l-au boicotat până la on dată ulterioară, când sugestiile lor vor fi luate în considerare.
Până la data de 15 februarie 2014 inclusiv, au fost depuse un număr de 86 de solicitări de finanţare pentru programe de tineret. Cei mai mulţi bani au mers la Asociaţia Civică SAMUS, cu titlul de sprijin financiar pentru cofinanţarea proiectului „Promovarea tradiţiilor şi a însemnelor naţionale în spiritul sărbătorilor creştine”, şi anume 30.000 de lei din cei 350.000 alocaţi. Printre acestea apar o serie de proiecte interesante, cum ar fi „Concursul de gătit gulaş la ceaun în aer liber” organizat de Asociaţia Gospodarilor din Cojocna, la care CJ contribuie cu suma de 6.000 de lei, „Excursie la Castelul Dracula” organizată de Asociaţia Protelep, 3.000 de lei, sau „Săptămâna Fanilor LEGO” organizată de Asociaţia Brickenburg Cluj-Napoca, cu o cofinanţare de 5.000 de lei. Întregul proiect a fost respins, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Sportivii să stea pe tuşă
„Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat. Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat”, arată referatul de aprobare de la Consiliul Judeţean.
111 solicitări de finanţare din partea unor asociaţii au fost depuse, iar lista de pe masa consilierilor conţine 76 de alocări, toate amânate de consilierii care nu au votat. Cea mai mare sumă ar fi mers la Club Sportiv U-Mobitelco, 145.000 de lei pentru susţinerea activităţii sportive, 120.000 de lei la CS Unirea Dej pentru susținerea echipei de volei masculin, urmat de Olimpia Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, 107.000 de lei pentru susţinerea fotbalului feminin, şi încă 100.000 pentru finanţarea acţiunilor sportive de performanţă la Clubul Sportiv Universitatea Cluj.
Unirea Dej este în prezent pe locul 5 în prima ligă a voleiului masculin, iar Olimpia Cluj este pe acelaşi loc în liga 1 a fotbalului feminin, la fel şi U Mobitelco la baschet. Clubul Sportiv Universitatea Cluj cuprinde mai multe discipline sportive, iar cu performanţele acestor sportivi se laudă în fiecare an clujenii care încă nu au mişcat un deget să-i ajute.
Creştinii au votat
La proiectul referitor la banii alocaţi cultelor, suficienţi consilieri judeţeni cât să treacă proiectul au regăsit drumul spre butonul de vot. Astfel, cei 800.000 plus încă 500.000 de lei destinaţi cultelor religioase au fost acordaţi din prima, de data aceasta nemaifiind atâtea conflicte de interese (altele decât apartenenţa la un cult sau parohie) care să-i incomodeze pe aleşi.
„Suma de 800,00 mii lei este repartizată pe cultele religioase recunoscute în România în funcţie de numărul adepţilor, comunicat de către Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, după datele ultimului recensământ”, arată referatul CJ.
120 de proiecte au fost finanţate astfel, toate pentru parohii ortodoxe. Argumentul principal ar fi fost, potrivit unor surse, că banii merg către bisericile de lemn din Transilvania, care sunt ameninţate cu degradarea sau chiar într-o stare deplorabilă, iar reparaţia acestora este o prioritate. O altă explicaţie ar fi că e campanie electorală şi, în blajinul stil ardelenesc, prin părţile acestea campania se face şi în biserică.
Alţi 500.000 de lei au mers tot către biserici, de data aceasta alte culte decât cel ortodox. Proiectul a apărut pe ordinea de zi în ultima clipă, motivul fiind dezbaterile din comisie, potrivit lui Horea Uioreanu. De data aceasta, şi sumele sunt mai spectaculoase. De exemplu, Parohia Reformată Floreşti primeşte sprijin financiar pentru „Construire lăcaş de cult şi casă parohială” 100.000 de lei, iar aceeaşi sumă merge la Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail pentru „Lucrări de reparaţii şi refaţadizări ale clădirilor ce aparţin parohiei”. În total, 180.000 de lei merg la Biserica Reformată, 240.000 de lei la Biserica Romano-Catolică, 30.000 pentru întreţinerea cimitirelor evreieşti, Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca, 30.000 Bisericii Luterane şi 20.000 pentru Biserica Armeano-Catolică din Gherla.
