Prăpăd pe DNA Cluj cu binecuvântarea CSM-ului. Inspecţia Judiciară vine după dosarele construite abuziv

Grămada de abuzuri comise de către procurorii clujeni, în dosare cheie ce acum se îndreaptă spre sentinţe definitive şi irevocabile, urmează să fie analizată de către cei de la Inspecţia Judiciară. În concret, la începutul lunii iulie Consiliul Superior al magistraturii a aprobat o decizie naţională ce dă liberate celor de la Inspecţia Judiciara să verifice expres modul în care procurorii au  procedat pe dosarele ale căror denunţuri sunt mai vechi de doi până la cinci ani.

Decizia CSM

Inspecţia Judiciară a declanşat oficial controale la DNA şi Parchetul General. Ulterior cei de la CSM s-au pronunţat în favoarea acestor verificări. Publicarea planului de control vine după ce inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare a semnat, luni, ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficienţa managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie — Structura centrală.

Astfel, vor fi efectuate controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi şi regulamente, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de procurori şi personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel şi parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie — Structura centrală.

De asemenea, vor fi efectuate controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori şi conducerile parchetelor în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum şi verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluţionarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracţiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupţie, infracţiuni silvice şi contra mediului, conflict de interese.

În plus, se vor face verificări în legătură cu practica parchetelor privind renunţarea la urmărirea penală şi modul de soluţionare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracţiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale.

Alte aspecte avute în vedere la controalele de fond ale Inspecţiei Judiciare: verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale — repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, repartizarea personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal, repartizarea echilibrată a lucrărilor, dotarea tehnico — materială şi informatică, condiţiile în care procurorii, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual îşi desfăşoară activitatea.

Totodată, sunt verificate comportamentul şi comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliţie judiciară, specialiştii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justiţiabilii, ceilalţi participanţi la procesul penal şi alte instituţii; relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

Verificarea aptitudinilor manageriale urmăreşte: activitatea de planificare pe termen scurt, mediu şi lung; atribuţii de ordin organizatoric (organizarea activităţii de urmărire, organizarea activităţii judiciare, organizarea activităţii de primire în audienţă a cetăţenilor), atribuţii de coordonare.

Ce pot să verifice ?

Potrivit legislaţiei în vigoare şi a deciziei recentă a CSM, cei de la Inspecţia judiciară vor avea undă verde la verificarea procedurilor prin care procurorii au trimis în judecată suspecţii de fapte de corupţie, evaziune fiscală sau ilegalităţi ce intră în competenţele DNA şi DIICOT.

La întrebarea ”Au ce să verifice la Cluj”, răspunsul este mai multe decât afirmativ. În concret, avocaţii mai multor ”personalităţi” de la Cluj  cercetate penal în diferite dosare şi prin denunţuri trunchiate şi rechizitorii modificate au depus plângeri la instituţii abilitate pentru a se pronunţa pe viciile de procedură.

Dat fiind faptul că publicaţia noastră a urmărit fiecare termen din dosarele fruntaşe ce au eliminat de la politicieni la funcţionari publici scoşi din ”schemă”, audiaţi, supuşi unor măsuri preventive ce ulterior le-au afectat reputaţia şi cariera, în cele ce urmează vom semnala câteva inadvertenţe comise de procurorii de la DNA Cluj, şi nu numai, în speranţa că cei de la Inspecţia Judiciară, prin ordinul CSM le vor verifica şi vor lua măsurile necesare de sancţionare a vinovaţilor sau măcar se vor asigura că acest fenomen abuziv ce predomină la parchetele din judeţul Cluj se va diminua.

1 Dosarul Bene-Uioreanu-Pogăcean-Petran- Davidescu

Repetabila poveste cu un laptop găsit de către un simplu pescar amator( ce nu  prinde peşti, nu ştia a cui e laptopul dar cu toate acestea la predat la DNA, în nici un caz la Parchetul Militar, sau la Secţia 2 de Poliţia) şi predat în calitate de ”obiect pierdut” rămâne ignorată de oamenii în care clujenii ar trebui să îşi pună încrederea(atât judecătorii de la Tribunalul Cluj cât şi actualul complet de judecată de la Curtea de Apel Cluj format din magistraţii: Valentin Chitidean şi Claudia Ilieş). De ce spunem asta? Pentru că, acel obiect pierdut predat de către Ioan Ursache(nume de cod) a fost analizat ilegal de către procurorii DNA Cluj şi ulterior s-a emis un mandat prin care cereau acordul celor de la Tribunal să facă o percheziţie informatică. Acest lucru este întărit de faptul că: în primul rând Ursache susţine că nu ştia a cui era calculatorul respectiv, iar cei de la DNA Cluj, în mandatul de percheziţie informatică au nominalizat deja cui i se va efectua acest control. De altfel, dacă nici cei de la DNA nu intrau fraudulos în computer nu ştiau în ce dosar să ceară judecătorul de drepturi şi libertăţi acea percheziţie informatică pentru a-şi acoperi urmele că au accesat laptopul respectiv. „Interesant este că, în aceeaşi zi, un procuror DNA cere fix în dosarul privitor la Horea Uioreanu o percheziţie informatică. Fără a indica cum de tocmai în dosarul  acesta era necesară percheziţionarea unui calculator găsit, de ce se bănuieşte că pe el ar fi probe ale unor infracţiuni, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj încuviinţează percheziţia. Toate intuiţiile procurorului s-au dovedit a fi corecte: pe calculator se află fişierele conţinând evidenţa presupusei mite primită de Uioreanu. Nici cererea procurorului şi nici încheierea nu erau motivate” arată avocatul penalist Radu Chiriţă.

Cu alte cuvinte, procurorul a citit în cărţi, nu care-cumva deja intrase în laptopul respectiv, şi aşa a ştiut în ce dosar să ceară percheziţia respectivă. De altfel, ulterior inculpării sale, la data de 5 iunie 2014, inculpatul Bene Ioan a depus la dosar un act intitulat „Plângere penală şi denunţ penal” în care a solicitat cercetarea şi tragerea la răspundere penală a inculpatului Uioreanu Horea Dorin cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, şantaj şi luare de mită. Practic, în cuprinsul actului, inculpatul a arătat exact aceleaşi împrejurări reţinute în actele de inculpare, cărora a înţeles să le dea o conotaţie infracţională distinctă care să susţină poziţionarea sa subiectivă faţă de fapte în afara răspunderii penale. În acest sens inculpatul Bene Ioan, atât în cadrul denunţului penal cât şi cu prilejul audierii sale a subliniat faptul că a fost efectiv forţat, şantajat şi presat la remiterea sumelor de bani de către inculpatul Uioreanu Horea Dorin sub pretextul că, în lipsa unei astfel de conduite de acceptare a remiterii folosului, preşedintele CJ Cluj nu ar mai fi efectuat plăţile aferente contractelor în derulare, respectiv ar fi boicotat lucrările aflate în contractarea SCC Napoca SA.

2 Dosarul Daniel Don & Co. AJOFM

În cazul fostului director al AJOFM Cluj, Daniel Don, lucrurile sunt simple. Acel dosar, conform legii nu ar trebui să existe în instanţă. Nu contestăm activitatea infracţională a lui Don ci metoda ilegală folosită de cei de la DNA Cluj: SSM sau ”Scopul scuză mijloacele”. În dosarul respectiv, cei de la anticorupţie Cluj motivează că s-au sesizat din oficiu pe baza unui Proces Verbal şi ulterior o ordonanţă data de procuror. Cele două documente, identice, au convins un judecător de la Tribunalul Cluj să le dea frâu liber imaginaţiei celor de la DNA şi să fie interceptate telefoanele mai multor persoane. Gazeta de Cluj a intrat în posesia unui document formulat în trecut de către avocatul de atunci al lui Daniel Don, Anatol Pânzaru. Desigur că la fel ca în alte dosare, a contat prea puţin cele semnalate de avocat, dosarul a trecut de camera preliminară şi de anul trecut se judecă pe rolul Tribunalului Cluj.

„La dosarul cauzei, în afară de procesul-verbal de sesizare din oficiu şi ordonanţa de începere a urmării penale in rem nu exista nimic la momentul autorizării interceptărilor iar doar din aceste două înscrisuri aproximativ identice nu poate rezulta nicidecum o suspiciune rezonabilă întemeiată pe probe sau date. Mai exact, vă rog să observaţi că dosarul penal nr. 45/P/2015 al DNA-ST Cluj s-a format ca urmare a unei sesizări din oficiu din data de 06.03.2015 (filele 1-3, vol.I dosar UP).Ulterior, prin Ordonanţa din data de 30.03.2015 (filele 4-7, vol.I dosar UP) s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.Prin cererea adresată la data de 07.04.2015 DNA-ST Cluj (filele 1-12, vol. II dosar UP) a solicitat interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea şi înregistrarea comunicărilor purtate prin telefon de către subsemnatul Don Daniel şi numiţii Moteoc Marcu Marian, Neagoş Lidia Monica şi Miclăuş Liviu Cornel precum şi supravegherea video sau prin fotografiere.

În aceeaşi zi, prin încheierea penală nr. 72/C/P/2015 (filele 13-17, vol. II dosar UP) cererea Parchetului a fost admisă. Rezultă foarte clar că anterior solicitării mijloacelor de supraveghere tehnică, nu s-a întreprins vreun demers pentru a se verifica suspiciunile iniţiale de comitere a infracţiunilor reţinute în procesul-verbal de sesizare din oficiu şi a ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem.

Practic nu exista vreun act, nu a avut loc vreo audiere, nu s-a solicitat vreo informaţie astfel încât ceea ce s-a consemnat în procesul-verbal de sesizare din oficiu să poată fi confirmat ori, dimpotrivă, infirmat. Doar procesul-verbal de sesizare din oficiu şi ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem se aflau la acel moment la dosarul cauzei.

În aceste condiţii, autorizaţia de interceptare şi înregistrare emisă conform Încheierii penale nr. 72/C/P/2015 din data de 07.04.2015 este lipsită de legalitate întrucât la acel moment procurorul ori judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se afla în posesia unor date sau indicii temeinice din care să rezulte săvârşirea unor infracţiuni.

Suspiciunea rezonabilă nu poate să rezulte dintr-un simplu proces-verbal de sesizare din oficiu şi dintr-o ordonanţă de începere a urmăririi penale in rem care are un conţinut identic, ambele întocmite de către organul judiciar, unde se reţin nişte date incipiente fără să fie precizată sursa acestora, ce urmează să fie verificate prin administrarea altor mijloace de probă. În lipsa altor informaţii în afara celor reţinute în sesizarea din oficiu nu se poate susţine că există suficiente date pentru a convinge un observator imparţial că suspiciunea privind săvârşirea unei infracţiuni este rezonabilă” se arată în contestaţia asupra întocmirii rechizitoriului şi implicit efectuarea urmăririi penale.

3 Dosarul Pop-Dohotaru-Crişan

Un alt dosar construit dintr-un moft personal şi acoperit cu o sumedenie de hârtii ce nu au făcut decât să evidenţieze presiunile puse asupra unor procurori ce şi-au pus numele pe rechizitorii construite de alţii.

Dar, să luăm ancheta pas cu pas. În 2013, toamna, atât Rareş Pop cât şi Cadar Ieronim, patronul firmei Fany sunt interceptaţi telefonic. Rechizitoriul este întocmit prin auto-sesizare, de către fosta şefă a DNA Cluj, Elena Botezan, care după ce şi-a făcut numărul s-a mutat de pe scaunul de procuror pe cel de judecător la Curtea de Apel Cluj. Însă, cum Elena Botezan nu putea să îi construiască rechizitoriul lui Rareş Pop deoarece cumnatul acesteia lucra la ISCTR IT 4, a extras dovezile din faza de urmărire penală şi în loc să aibă loc o disjungere totală din dosar a luat naştere marele rechizitoriu al Anemaria Cireap câteva luni mai târziu, în ianuarie 2014. Desigur, pe aceeaşi reţetă şi Cireap susţine că s-a auto-sesizat.

Trecând peste faptul că s-au folosit informaţii din ancheta lui Botezan pentru acuzaţiile aduse lui Pop, pentru a se spăla pe mâini, fosta şefă a DNA Cluj decide să claseze cauza Rareş Pop în dosarul Fanz.

Tot acest teatru ieftin de hârtie a dus ca la momentul în care Cireap a terminat rechizitoriul pentru Pop, Dohotar şi Crişan, tot Elena Botezan să fie cea care să avizeze legalitatea lui.  Iar după, să plece pe bază de repede la Curtea de Apel Cluj, unde sunt convisă că toată presa clujeană ar vrea să o vadă măcar într-o sală de judecată a cărei şedinţă e publică. Sau măcar pe holurile instanţei pentru a-I pune câteva întrebări de bun simţi privitoare la abuzurile comise.

Era să trecem mai departe şi să nu enumerăm încă un abuz comis în acest dosar. Cele două reprezentante ale DNA, Cireap şi Botezan au plănuit totul cu stricteţe. Însă s-au grăbit. Dacă e să ne luăm după datele existente şi care, desigur, pot fi verificate de Inspecţia Judiciară, Anemaria Cireap a obţinut mandatul de percheziţii în dosarul celor trei înainte ca numitul Călin Corodea să fie audiat.