Predoiu le arata magistratilor “pisica” raspunderii

La inceputul saptamanii trecute, Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a prezentat proiectul de lege privitor la raspunderea magistratilor. Dupa o zi, raspunsul reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost destul de caustic precizand ca CSM va sustine proiectul daca i se aduc o serie de modificari. Cu toate acestea, rolul CSM in adoptarea unui proiect de lege, chiar si unul care ii vizeaza pe magistrati, este consultativ si nu decizional.

Daca pana acum, ministrul Catalin Predoiu ii “ameninta” pe judecatori si procurorii ca vrea sa modifice legea raspunderii magistratilor, la inceputul saptamanii trecute, Ministerul Justitiei a scos de la sertar proiectul de lege. Noutatile aduse maresc sfera abaterilor de care magistratii s-ar putea face vinovati, modifica prevederile legale care reglementeaza sanctiunile pentru judecatorii si procurorii care comit abateri, ducand suspendarea din functie cu maxim jumatate de an, introduce formularea de „buna reputatie” intre cerintele pentru a fi magistrat, defineste „reaua-credinta” si „grava neglijenta in exercitarea functiei”. Chiar daca aceste cerinte pot fi privite ca firesti pentru ca un judecator sau un procuror sa fie mentinut sau sa avanseze in functie, magistratii sunt nemultumiti de faptul ca in proiect au fost inserate o serie de norme care ar putea duce la subordonarea politica a magistratilor. Spre exemplu, proiectul prevede ca Inspectia Judiciara raspunde in fata ministrului Justitiei sau a Prim Procurorului Romaniei, persoane numite pe criterii politice, care pot face sesizari impotriva magistratilor sau chiar derula actiuni disciplinare.
Principalele nemultumiri ale magistratilor din CSM vizavi de proiectul ministerului privind raspunderea magistratilor sunt legate de faptul ca magistratii ar putea fi trasi la raspundere pentru “orice actiune care aduce atingere imaginii justitiei, indiferent daca este sau nu in timpul serviciului”, a declarat Cristi Danilet, membru CSM. De asemenea, membrii comisiei de analiza din cadrul CSM au mai sustinut ca, daca proiectul va deveni lege, magistratii vor deveni tinta justitiabililor nemultumiti ca au pierdut procesele. conform Monicai Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, “proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii anuleaza independenta puterii judecatoresti pe care o subordoneaza administrativ spre a controla astfel actul de justitie si pe magistrati intr-o parodie institutionala denumita inspectie judiciara independenta, ea insasi subordonata executivului incalcand astfel flagrant Constitutia si in mod complet toate reglementarile internationale privind independenta puterii judecatoresti, inclusiv a Mecanismului de Cooperare si Verificare a carui realizare pretinde ca o indeplineste. Practic, noua reglementare vizeaza destructurarea statului de drept prin subordonarea puterii judecatoresti din moment ce aplicarea dreptului material ori procesual, hotararea judecatoreasca si activitatea intrinsec legata de actul de justitie constituie obiect de ancheta administrativa, exercitata atat de Inspectia Judiciara, cat si de alte entitati executive spre a subordona in mod absolut actul de justitie puterii executive”.

Finantele au vrut condamnari penale pentru magistrati

Conform unui comunicat emis de Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, acest proiect a fost propus si vechii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) dar negocierile pentru adoptarea unei astfel de legi nu au avut nici o finalitate.
In prezent, raspunderea materiala a magistratilor este reglementata prin normele articolului 52 din Constitutia Romaniei unde se stipuleaza ca „statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Insa, din punct de vedere legal este extrem de greu de dovedit in fata altui judecator ca unul dintre colegii lui a actionat intr-un anume proces cu rea-credinta si ca vinovatul trebui sa raspunda patrimonial. In urma cu doi ani, Ministerul Economiei si Finantelor a propus un proiect pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar la acel moment CSM-ul a respins acest proiect motivand ca nu se respecta Constitutia Romaniei. Proiectul Ministerului Economiei prevedea ca dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale se poate exercita numai in cazul in care s-a stabilit, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta infractiune este in raport de cauzalitate cu eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. In cazul in care statul a fost condamnat sa plateasca despagubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare in procesele penale, hotararea de condamnare va fi comunicata CSM-ului de catre instanta la care aceasta a ramas irevocabila, in termen de 30 de zile de la motivare, in vederea stabilirii existentei relei credinte sau a gravei neglijente. In cazul in care a fost stabilita existenta relei credinte sau a gravei neglijente in cadrul actiunii disciplinare, Ministerul Economiei va sesiza organul de urmarire penala competent si se va constituie parte civila in cauza, cu suma platita pentru repararea prejudiciului. De asemenea, proiectul mai prevedea ca termenul de prescriptie pentru exercitarea actiunii disciplinare, ca urmare a existentei unei hotarari prin care se constata o eroarea judiciara, sa fie de 5 ani si va curge de la data savarsirii abaterii disciplinare. Cu alte cuvinte, in cazul unei sentinte date cu rea-vointa sau neglijenta statul ii face plangere penala judecatorului.
In urma cu doi ani, cand acest subiect a fost in voga prin faptul ca CSM-ul de atunci a respins propunerile facute de Ministerul Economiei, Cristi Danilet, care acum este unul dintre membrii alesi ai CSM, considera ca exista sanctiuni pentru judecatori,
“Daca s-a dat o hotarare, care a ramas definitiva dar constituie o eroare,  mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pentru comiterea  unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex., sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor. Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respectiv. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an”, considera magistratul Danilet.

Judecatorul sa fie tras la raspundere cand nu recunoaste drepturile

Judecatoarea Dana Garbovan considera ca “sunt perfect de acord ca un judecator trebuie sa raspunda in caz de eroare grosolana, cum ar fi mentinerea unei persoane in arest pe o perioada mai mare decat cea legala, nemotivarea hotararii etc, insa nu sunt de acord cu angajarea raspunderii judecatorului pentru modul in care interpreteaza legea si analizeaza probele, pentru ca in acest caz am submina insasi fundamentul menirii sale. Daca e adevarat ca independenta presupune responsabilitate, tot atat de adevarat e ca linia dintre cele doua este extrem de subtire. In ceea ce priveste condamnarile CEDO, o privire atenta arata ca acest subiect este de fapt unul pur demagogic. Milioanele de euro sunt despagubirile datorate de statul roman fostilor proprietari si nu consecinta unor erori judiciare. Daca a existat o eroare judiciara ea a constat tocmai in faptul ca judecatorul roman nu a recunoscut el insusi direct aceste drepturi, trecand peste legislatia interna”, este de parere judecatorul clujean.

Unul dintre articolele proiectului contestat de magistrati
“Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt titulari ai actiunii disciplinare si pot sesiza Inspectia Judiciara in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here