Ministerul Justitiei a propus un nou proiect pentru adoptarea unei legi care sa ii traga la raspundere pe magistratii care emit hotarari judecatoresti gresite. Conform unui comunicat emis de Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, acest proiect a fost propus si vechii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar negocierile pentru adoptarea unei astfel de legi nu au avut nici o finalitate. Din cauza modului in care unii judecatori aleg sa dea solutii, numai anul trecut Romania a fost condamnata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si pusa sa plateasca 3,6 milioane de euro.
In prezent, raspunderea materiala a magistratilor este reglementata prin normele articolului 52 din Constitutia Romaniei unde se stipuleaza ca „statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Insa, din punct de vedere legal este extrem de greu de dovedit in fata altui judecator ca unul dintre colegii lui a actionat intr-un anume proces cu rea-credinta si ca vinovatul trebui sa raspunda patrimonial.
In urma cu doi ani, Ministerul Economiei si Finantelor a propus un proiect pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar la acel moment CSM-ul a respins acest proiect motivand ca nu se respecta Constitutia Romaniei. Proiectul Ministerului Economiei prevedea ca dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale se poate exercita numai in cazul in care s-a stabilit, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta infractiune este in raport de cauzalitate cu eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. In cazul in care statul a fost condamnat sa plateasca despagubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare in procesele penale, hotararea de condamnare va fi comunicata CSM-ului de catre instanta la care aceasta a ramas irevocabila, in termen de 30 de zile de la motivare, in vederea stabilirii existentei relei credinte sau a gravei neglijente. In cazul in care a fost stabilita existenta relei credinte sau a gravei neglijente in cadrul actiunii disciplinare, Ministerul Economiei va sesiza organul de urmarire penala competent si se va constituie parte civila in cauza, cu suma platita pentru repararea prejudiciului. De asemenea, proiectul mai prevedea ca termenul de prescriptie pentru exercitarea actiunii disciplinare, ca urmare a existentei unei hotarari prin care se constata o eroarea judiciara, sa fie de 5 ani si va curge de la data savarsirii abaterii disciplinare. Cu alte cuvinte, in cazul unei sentinte date cu rea-vointa sau neglijenta statul ii face plangere penala judecatorului.
Predoiu falfaie un proiect la nasul CSM
Cea de a doua tentativa de implementare a unei legi care sa atraga raspunderea judecatorilor si procurorilor a avut loc la inceputul acestui an. Conform lui Catalin Predoiu, proiectul Ministerului Justitiei vizeaza mai mult responsabilizarea magistratilor.
„Ministerul Justitiei a elaborat un proiect privind raspunderea magistratilor; am incercat sa avem un consens cu vechiul CSM pe acest proiect, intrucat este un proiect delicat, care trebuie sa aiba in spate si suportul sistemului – este ceea ce eu imi doresc: sa castig suportul sistemului pentru acest proiect, asa cum l-am castigat pe cel privind Legea pe mica reforma. Pentru erorile comise cu rea credinta sau din grava neglijenta, exista o raspundere a magistratului. In final exista o consecinta si asupra magistratilor. In acest an, sper ca Romania sa aiba cel putin un proiect trimis in Parlament de Ministerul Justitiei privind responsabilitatea magistratilor, daca nu chiar o lege. Proiectul este elaborat. Va trebui sa promovam proiectul, pentru ca el este menit, nu sa sanctioneze magistratul, in primul rand, ci sa-l responsabilizeze si sa-i creasca increderea cetateanului in judecator. Atunci cand cetateanul va sti ca are in fata un magistrat mai responsabilizat, in virtutea acestei legi, va avea o alta incredere. In consecinta, si gradul de acceptabilitate a deciziilor instantelor va fi mai mare. Cetateanul se va duce acasa mai impacat cu soarta, chiar daca a primit o decizie nefavorabila, si nu se va gandi sa faca noi apeluri prin care sa aglomereze alte instante, numai pentru ca nu are incredere in judecator. Trebuie sa recastigam increderea in judecator”, a explicat Predoiu.
Coincidenta sau nu, declaratiile lui ministrului Predoiu, sustinute si de Traian Basescu, vin la scurt timp dupa ce PD-L a blocat, prin cele doua contestatii, activitatea CSM-ului. Astfel, este posibil ca aceste declaratii sa nu fie sustinute, tinand cont de faptul ca pana in acest moment, proiectul atragerii raspunderii patrimoniale asupra magistratilor care emit sentinte gresite nu este public.
Interpretii legii
Parerile magistratilor privitoare la acest proiect sunt impartite. Spre exemplu, in urma cu doi ani, cand acest subiect a fost in voga prin faptul ca CSM-ul de atunci a respins propunerile facute de Ministerul Economiei, Cristi Danilet, care acum este unul dintre membrii alesi ai CSM, considera ca exista sanctiuni pentru judecatori,
“Daca s-a dat o hotarare care a ramas definitiva, dar constituie o eroare, mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pentru comiterea unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex., sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor. Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respectiv. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an”, considera magistratul Danilet. Judecatoarea Dana Garbovan considera ca “sunt perfect de acord ca un judecator trebuie sa raspunda in caz de eroare grosolana, cum ar fi mentinerea unei persoane in arest pe o perioada mai mare decat cea legala, nemotivarea hotararii etc, insa nu sunt de acord cu angajarea raspunderii judecatorului pentru modul in care interpreteaza legea si analizeaza probele, pentru ca in acest caz am submina insasi fundamentul menirii sale. Daca e adevarat ca independenta presupune responsabilitate, tot atat de adevarat e ca linia dintre cele doua este extrem de subtire. In ceea ce priveste condamnarile CEDO, o privire atenta arata ca acest subiect este de fapt unul pur demagogic. Am vazut prin ziare titluri de genul „Statul roman trebuie sa plateasca despagubiri de milioane de euro ca urmare a condamnarilor la CEDO”. Cat se poate de fals. Astfel, daca prima parte este adevarata – statutul trebuie sa plateasca despagubiri de milioane de euro – cea de a doua parte este eronata. Condamnarile la CEDO -marea lor majoritate- sunt urmarea nerespectarii de catre stat a obligatiilor pe care singur si le-a asumat prin legislatia interna, de a restitui imobilele preluate abuziv de comunisti sau de a despagubi efectiv fostii proprietari. Or, acest lucru nu s-a intamplat. Milioanele de euro sunt despagubirile datorate de statul roman fostilor proprietari si nu consecinta unor erori judiciare. Daca a existat o eroare judiciara ea a constat tocmai in faptul ca judecatorul roman nu a recunoscut el insusi direct aceste drepturi, trecand peste legislatia interna”, este de parere judecatorul clujean.
Razvan Robu
