După ”Varanul” Dan Voiculescu a venit şi rândul lui Relu Fenechiu, condamnat în dosarul Transformatorul, să fie eliberat condiţionat fără ca prejudiciul creat să fie recuperat. Mai mult, Fenechiu a primit o recompensă de 120 de zile pentru patru cărţi de specialitate pe care a avut timp să le scrie în pauzele de la duşuri. Prejudiciile create de aceşti ipochimeni nu sunt recuperate din cauza magistraţilor care îi eliberează condiţionat în baza Codului penal din 1969, care nu prevede recuperarea prejudiciului cauzat.
Relu Fenechiu, infractorul politician şi om de afaceri condamnat în Dosarul Transformatorul va fi eliberat condiţionat, comisia calculându-i o recompensă de 120 de zile pentru patru cărţi pe care le-a scris din spatele gratiilor. Este vorba de volumele de mare angajament spiritual şi tehnic „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi”, „Contribuţii privind recondiţionarea prin metalizare prin pulverizare în câmp ultrasonic”, „Soluţii fezabile privind construcţia de autostrăzi în Regiunea Moldovei” şi „Ingineria avansată – soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a Regiunii de Dezvoltare Nord-est”. Fenechiu a fost condamnat pentru fapte de corupţie în două dosare: Transformatorul şi Siveco. În cel de-al doilea el şi-a recunoscut fapta. Pentru primul dosar a fost stabilit un prejudiciu de 5,7 milioane de lei, iar în al doilea a recunoscut o mită de 900.000 de euro.
Din aceşti bani statul român nu a recuperat nimic!
Aceeaşi situaţie este şi la Dan Voiculescu, alt infractor cu alură de om de ştiinţă, politician şi om de afaceri. El a fost eliberat condiţionat iar din prejudiciul de 60 de milioane de euro stabilit în dosar, statul a recuperat câteva firimituri. Mai mult, într-o poziţie oficială, ANAF susţine că această procedură este secretizată, astfel că cetăţenii obişnuiţi nu au voie să afle dacă suma cu care Voiculescu a păgubit statul va fi recuperată. Curtea de Apel a stabilit că statul trebuie să recupereze 60 de milioane de euro de la Dan Voiculescu şi a dispus sechestru pe o serie de bunuri, precum clădirile în care funcţionează Antena 3, Antena Tv Group sau GRIVCO.
„Cu privire la furnizarea de informaţii, altele decât cele publicate pe site-ul ANAF, menţionăm că, potrivit art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi pct. 11.1 din H.G. nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală acestea sunt supuse secretului fiscal”, arată ANAF în răspunsurile standard trimise presei.
Judecătorii lui 69
Însă, secretul lui Polichinelle vizavi de nerecuperarea prejudiciilor cauzate de infractorii de această speţă se află în motivările judecătorilor care îi eliberează.
Pe scurt, magistratul alege să pună în aplicare legea cea mai favorabilă şi ajunge la codul penal din 1969, care este aplicabil şi acum şi nu prevede recuperarea prejudiciului.
„Dispoziţiile cuprinse în art.59 din Codul de procedură penală vechi din 1969 — lege penală mai favorabilă — nu cuprind menţiuni privitor la o astfel de obligaţie, analiza lor însemnând o combinare a dispoziţiilor de drept substanţial succedate în timp şi, deci, încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile. Critica cuprinsă în contestaţia procurorului va fi analizată de judecător şi prin dispoziţiile cuprinse în hotărârea de condamnare prin care s-a dispus luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei a bunurilor mobile şi imobile aparţinând intimatului condamnat, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator ce vor fi identificate în cursul punerii în executare a hotărârii de condamnare. Recuperarea acestor creanţe şi identificarea lor prealabilă este dată în competenţa unor instituţii ale statului sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Direcţia Naţională Anticorupţie”, se arată în motivarea instanţei din dosarul lui Voiculescu.
Un ministru care se respectă are la CV şi puşcărie
Întorcându-ne la Relu Fenechiu trebuie menţionat că el regretă atât de mult faptele de corupţie pe care le-a comis încât, din penitenciar, a dat în judecată trei dintre inspectorii fiscali care au întocmit raportul în baza căruia el a fost trimis în judecată. Cei trei comisari clujeni au verificat firmele lui Fenechiu prin intermediul cărora s-au tranzacţionat transformatoarele vechi care au fost vândute statului român (SC SISEE Electrica Moldova). De altfel, în mare parte, rechizitoriul procurorului DNA, Paul Dumitriu, se bazează pe raportul Gărzii Financiare Cluj. „Durata mare a acestuia (raportului – n.r.) se datorează atât volumului mare de documente care au trebuit să fie verificate, cât şi reticenţei de care au dat dovadă societăţile comerciale care au derulat tranzacţii comerciale cu SC SISEE Moldova, reticenţă manifestată în punerea la dispoziţie a tuturor documentelor încheiate cu ocazia derulării tranzacţiilor, chiar şi în condiţiile în care acestea au fost solicitate explicit şi în mod repetat”, au arătat în raport comisarii clujeni.
În 12 iulie 2013, Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat de instanţa supremă, în dosarul „Transformatorul”, la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor.
Tot atunci, Lucian Fenechiu şi Mihai Bogdan Damian au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare cu executare, iar Ioan Turbatu şi Ion Mărghidan au primit pedepse de câte şase ani de închisoare cu executare, ultimii doi pentru abuz în serviciu în formă calificată. Petru Andronache a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.
Decizia a fost atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care joi a dat o decizie definitivă în această cauză.
Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca „Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.
Cânepa şi Iosefina
Magistratul care l-a eliberat pe Voiculescu se numeşte Iosefina Pârvu şi va rămâne în analele jurisprudenţei româneşti cu următorul raţionament. Ea a respins propunerea de arestare a doi traficanţi de droguri pe motiv că „este de menţionat că încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiţională a românilor obţinându-se producţii record pe teritoriul ţării”. Anul trecut, acelaşi magistrat a secretizat audierea denunţătorilor fostului primar Sorin Oprescu. Judecătoarea a dat curs solicitării avocatului fostului edil al Bucureştiului, care a susţinut că relatările jurnaliştilor obstrucţionează actul de justiţie.
Fratele a fost eliberat condiţionat
Fostul ministru al Transporturilor a fost condamnat definitiv în dosarul „Transformatorul” pe 30 ianuarie 2014, după ce a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei. Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, alături de fratele sau, Lucian Fenechiu şi fostul director al societăţii Fene Grup, Mihai Bogdan Damian. Atât Lucian Fenechiu, cât şi Mihai Bogdan Damian au fost eliberaţi condiţionat.
[…] citeste mai mult pe aici […]