Preotul Teodor Boc, vărul primarului clujean: ”luptătorii anticomunişti au fost nişte criminali şi nişte bandiţi“!

Preotul Teodor Boc, vărul primarului Municipiului Cluj Napoca, a declarat în cadrul unei slujbe de comemorare a luptătorilor anticomuniști că aceștia au fost niste ”criminali” și ”bandiți”.

Ieșirea preotului a avut loc la slujba de comemorare a partizanilor anticomunişti din Grupul Şuşman, care au luptat împotriva comuniştilor în Apuseni, și care a avut loc în localitatea clujeană Răchiţele, de unde vine și primarul Emil Boc.

Nepotul cunoscutului partizan Teodor Şuşman a declarat în cadrul unui reportaj realizat de adevarul.ro despre cum vede astăzi nedreptăţile la care este supusă familia Şuşman. Fraţii Teodor şi Avisalon Şuşman, luptători împotriva comunismului, au murit arşi de vii într-o şură din cătunul clujean Tranişu incendiată de oamenii Securităţii în 1958. Cei doi au preferat să moară, după ani întregi de luptă prin munţi, cu arma în mână, decât să se predea.

„Am zis: «Iartă-i, că nu ştiu ce spun!» şi mi-am văzut de treaba mea în continuare, de familia mea“, spune Constantin Şuşman (57 de ani) unul dintre nepoţii celebrului luptător anticomunist din zona Apusenilor, Teodor Şuşman.

Nepotul a participat sâmbătă, 1 februarie, la slujba de comemorare a 62 de ani de la uciderea violentă a ultimilor doi membri ai grupării de partizani, care a fost ţinută în comuna clujeană Răchiţele, care înglobează şi cătunul Tranişu. 

Îngroziţi de descoperirile din arhive Comuniştii i-au confiscat totul, iar Securitatea i-a omorât bunicul şi pe doi dintre fiii acestuia, iar pe ceilalţi trei fii rămaşi în viaţă i-au aruncat în puşcării, iar apoi i-au deportat. Încă din anul 2000, de când Constantin Şuşman (57 de ani) împreună cu soţia sa, Doina, au început să reconstituie ca pe un puzzle uriaş tragedia familiei Şuşman din localitatea clujeană Răchiţele s-au lovit de şicanările şi încercările de intimidare din partea preotului Teodor Boc, văr primar cu fostul premier Emil Boc, care spune că luptătorii anticomunişti au fost nişte „criminali“ şi nişte „bandiţi“.  

În arhivele CNSAS şi din mărturiile oamenilor, Constantin şi Doina au aflat despre suferinţele la care le-a fost supusă familia şi s-au îngrozit.

Faptul că, la zeci de ani de la căderea comunismului, mai sunt oameni care-i consideră infractori pe partizanii care au luptat în munţi cu regimul dictatorial i-a dezamăgit, dar au mers mai departe. „În viaţă timpul rezolvă totul, intervine şi uitarea, că altfel am înnebuni. Celor care sunt împotriva acestei cauze n-am nimic să le reproşez, nu le doresc decât binele, că aşa consider eu că e bine, fără ură, fără duşmănie“, spune, cu voce liniştită, bărbatul care stă cu spatele drept şi cu capul sus, păstrând ceva din postura bunicului său. Teodor Şuşman a fost supranumit „tatăl moţilor“, după ce a făcut parte în 1925 dintr-o delegaţie primită de Regele Ferdinand, ocazia cu care, conform unor mărturii ale vremii, ar fi „bătut în masa regelui pentru drepturile moţilor“.  

Atitudine creştinească

În timp ce Constantin Şuşman spune „Iartă-i, că nu ştiu ce spun!“ celor care-i ponegresc familia, preotul Teodor Boc a încercat să boicoteze slujba de comemorare a Grupului Şuşman, care a avut loc la troiţa din Răchiţele dedicată luptătorilor anticomunişti.  

Invitatul special al evenimentului organizat de Clubul Monarhiştilor din Cluj, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a fost sunat cu o seară înainte de a veni la Cluj de preotul Boc.

„Pe la 21.30, m-a sunat de preotul ortodox Boc din satul Răchiţele şi mi-a spus că n-am ce căuta acolo, că întreaga comunitate ar fi revoltată în legătură cu evenimentul de comemorare şi ar fi indicat să nu vin. Mi s-a spus că întreaga familie Şuşman a fost o familie de beţivi şi curvari, iar bărbaţii n-au făcut nici măcar milităria. Am rămas scârbit, eu sunt ortodox, dar de asemenea preoţi mă lipsesc“, explică Octavian Bjoza.  

Văzând că nu are succes prin telefon, preotul Boc, aflând că Bjoza urma să se întâlnească în dimineaţa următoare cu mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, s-a dus în biroul acestuia, încercând din nou să-l convingă.

„Când să ajung la ÎPS Andreicuţ, la uşă era preotul Boc din Răchiţele. El ajunsese înaintea mea, ce-or fi discutat nu ştiu. Ştiu că mi-a dat o carte de-a dumnealui în care desfiinţează familia Şuşman. Cartea e plină de aberaţii, de lucruri neruşinate. Astfel, dacă în prima noapte nu am dormit de nervi după ce am vorbit cu el la telefon, în a doua nu am dormit când am văzut mizeriile din carte“, adaugă Octavian Bjoza.

Mitropolitul i-ar fi dat dispoziţie preotului să nu meargă la evenimentul de comemorare, pentru a nu ieşi scandal. A fost trimis alt părinte.

„Au fost prezenţi astfel şapte preoţi greco-catolici şi unul ortodox“, spune Bjoza. El mai spune că evenimentul s-a desfăşurat în condiţii excelente: „Au venit peste 100 de oameni, am văzut oameni de 95 de ani care au urcat o pantă de 70 de grade ca să fie acolo. Am fost încântat de organizare. Nici vorbă să vină popa Boc. Îmi pare rău, dar ăştia din familia Boc au constituit rădăcinile adânci ale partidului comunist în Mărgău, Răchiţele şi împrejurimi“.

Fostul deţinut politic spune că totuşi a rămas cu un gust amar: „Este incredibil că am ajuns să ponegrim adevăraţii eroi, să vorbim de rău adevăraţii eroi ai patriei. Un preot trebuie să propovăduiască liniştea, iertarea, reconcilierea, dar nu fără căinţă, că nu e posibil“.

„L-am sunat şi m-am întâlnit cu domnul Bojza, dar nu i-am spus să nu participe la eveniment, ci doar că e o problemă delicată să asociezi monarhia cu cazul Şuşman“, spune preotul Boc, în replică la amănuntele povestite de Bjoza.  

Constantin Şuşman lângă o fotografie în care apare bunicul său, Teodor Şuşman.   „Îi creştea sufletul când îi spuneau oamenii «Eşti o Şuşmăniţă»”   „A fost o tentativă, nicidecum importantă, doar aburi. În ideea că, ştiţi cum e,  gluma, dacă se prinde, e bine. Dar nu s-a prins, pentru că, din ce am constatat, şi pentru mine a fost o surpriză enormă, au venit mulţi oameni la această comemorare. Am rămas plăcut surprins. Deci n-am pe nimeni duşmănie, absolut“, spune Constantin Şuşman, despre incidentul cu preotul Boc.  

Tatăl lui – Emilian Şuşman – a fost încarcerat doi ani şi jumătate la Cluj şi la Poarta Albă pentru „legături cu banda Şuşman“, apoi a fost deportat într-un sat din judeţul Constanţa. Deşi a fost urmărit în continuare de Securitate şi partidul comunist a încercat inclusiv s-o convingă pe mama viitoarei sale soţii să nu-şi dea fata „pe mâna banditului“, Emilian şi-a refăcut viaţa şi s-a stabilit la Cernavodă. Acolo trăieşte şi Constantin cu familia sa – soţia şi cele trei fete.  

„Fiica mijlocie s-a născut în 2000 şi cea mică în 2002. În demersurile noastre, eu cu soţia, le-am luat de mici aici în Răchiţele. Aproape în fiecare an ne petreceam concediile aici, pentru că aveam demersuri de făcut. Ele înţeleg ce s-a întâmplat cu familia noastră. Sunt plăcut impresionate de originea lor. Cea mijlocie, din ce spuneau oameni locului, seamănă cu bunica ei, vă daţi seama cum îi creştea sufletul când îi spuneau oamenii «Eşti o Şuşmăniţ㻓, povesteşte bărbatul.