Site-ul bruxellez eureporter.co face o analiză a situației din România și a încălcărilor de lege, analiză pe care o traducem aici și o oferim cititorilor Solid News
România a plonjat într-un haos politic în ultima lună, după ce Partidul Social Democrat (PSD), de la guvernare, și Partidul Național Liberal (PNL) au intrat într-o alianță aparent improbabilă, care a stârnit îngrijorări serioase cu privire la un efort coordonat de dezmembrare a instituțiilor democratice ale României, criticii numind-o o lovitură de stat non-violentă.
Guvernul României, condus de Premierul Marcel Ciolacu din partidul „socialist”, se confruntă cu acuzații de erodare a proceselor democratice. Partidele de opoziție și diverse ONG-uri susțin că alegerile comune planificate pentru Parlamentul European și pentru locale reprezintă un atac la Constituție și o revenire la practicile autoritare.
2024 marchează un an unic în democrația postcomunistă a României. Alegătorii vor fi convocați la urne de patru ori, ceea ce este un record, cu alegeri separate pentru Parlamentul European, consiliile locale, Parlament și Președinție. Acest maraton electoral intens a stârnit îngrijorări cu privire la oboseala alegătorilor și provocările logistice legate de gestionarea unui volum atât de mare de voturi.
Posibila soluție? Fuzionarea unora dintre alegeri. Propunerile au inclus combinarea alegerilor locale cu votul pentru europarlamentare din iunie sau alinierea alegerilor parlamentare cu unul dintre tururile prezidențiale de mai târziu, în cursul anului. Aceste comasări ar putea ușura povara alegătorilor și autorităților electorale deopotrivă. Sau cel puțin așa susțin partidele de guvernământ.
Cu toate acestea, propunerea de comasare a alegerilor locale și europene a stârnit indignare. Oponenții susțin că o astfel de mișcare nu ține cont de procedurile electorale stabilite și subminează dreptul fundamental al românilor de a-și exprima liber voința la urne. Aceștia atrag atenția asupra jurisprudenței consacrate a Curții Constituționale, care interzice modificările pripite ale legislației electorale în anii electorali.
Alegerile locale ar fi trebuit să aibă loc inițial în septembrie, dar odată cu ultimele modificări electorale, cetățenii vor fi chemați să-și voteze reprezentanții locali în iunie. Criticii spun că acest lucru ar crea haos administrativ în țară, întrucât România va avea un sistem paralel de primari și consilieri orășenești, cu funcționari de guvernământ care activează în același timp cu aleșii timp de aproape 3 luni.
În plus, au fost exprimate îngrijorări cu privire la angajamentul guvernului față de obligațiile internaționale, cum ar fi Codul de Bune Practici în Materie Electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege, sau Declarația Universală a Drepturilor Omului.
România este semnatară a tratatelor care susțin rolul esențial al alegerilor libere în democrațiile funcționale. Criticii susțin că organizarea de alegeri comune contrazice direct aceste angajamente, în principal pentru că complexitatea operațiunilor de vot poate duce la excluderea alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor putea vota în termenul legal existent.
Analiștii au păreri împărțite în privința motivațiilor din spatele acestei alianțe improbabile PSD-PNL și asupra modificărilor ulterioare aduse legilor electorale existente. Unii indică semnalarea cifrelor sondajelor atât pentru PSD, cât și pentru PNL, sugerând o încercare disperată comună de a se asigura că partidele vor rămâne la putere. Alții speculează cu privire la potențialul unor înțelegeri din culise, cu promisiuni de imunitate guvernamentală în fața acuzațiilor de corupție sau poziții guvernamentale profitabile.
Sondajele prevăd o ascensiune dramatică a partidului de dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) la viitoarele alegeri din România. Analiștii sugerează că AUR ar putea depăși atât Partidul Național Liberal, partenerul junior în coaliția de guvernământ, cât și Partidul Social Democrat, devenind cel mai mare partid din România. Deși este puțin probabil ca AUR să se alăture următorului guvern, influența tot mai mare a partidului i-a făcut pe unii oameni să speculeze că efortul coordonat de a schimba legile electorale a fost menit să blocheze AUR, care amenința coaliția de guvernământ PSD-PNL.
În timp ce România se apropie de momentul votului, un lucru este cert: comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă în apărarea democrației și asigurarea responsabilității în țară. Faptul că Uniunea Europeană a păstrat tăcerea cu privire la această problemă este îngrijorător, dar va trebui să așteptăm și să vedem ce se întâmplă în următoarele săptămâni.
