”America pierde războiul informațional cu Rusia”, scrie The Washington Post. China, Iranul și Rusia experimentează metode de a semăna discordia, iar liderii SUA trebuie să vină cu un plan împotriva campaniilor de dezinformare, susțin experții de la German Marshall Fund. ”Războaiele informaționale: cum am pierdut lupta globală împotriva dezinformării și ce putem face”, se intitulează o carte scrisa de Richard Stengel, fost adjunct al secretarului de Stat pentru diplomație publică. Amazon, Microsoft, Oracle se luptă pentru contractele de miliarde ale Pentagonului pentru combaterea dezinformării. Cursa către cel mai mic numitor al libertății de expresie este în toi, cu SUA tot mai hotărâte să reducă acese libertăți pana la nivelul din China si Rusia, cu scopul de a-și securiza democrația.
Propagandiștii-șefi și tribunele lor
”Paradoxul dur al internetului, cândva lăudat ca o voce a libertății, este că permite guvernelor să controleze informația, vulnerabilizându-i pe cei care cred în libertatea informatiei”, scrie David Ignatius într-un editorial publicat de The Washington Post. ”Guvernele autoritare au trecut la exploatarea libertății informatiei. Ei înțeleg că aceleași mijloace care răspândesc democrația pot fi folosite împotriva democrației”, este citat Richard Stengel, fosta asistent al secretarului de Stat pentru diplomație publică. Stengel și Ignatius sunt cunoscuți pentru apelurile lor împotriva campaniilor de dezinformare ruse sau chineze. Stengel știe și care este metoda de a lupta împotriva propagandei și dezinformării – propaganda însăși. ”Fiecare țară își creează propria narațiune, iar fosta mea slujbă la Departamentul de Stat a fost numită în glumă ”propagandist șef”. Nu sunt împotriva propagandei. Fiecare țară o face și trebuie să o facă pentru populația ei, nu cred că este ceva groaznic”.
Tribuna lor fostului ”propagandist-șef” este The Washington Post, ziar deținut de Jeff Bezos, șeful uriașei companii Amazon, care a beneficiat în ultimii cinci ani de un contract de sute de milioane oferit de CIA. Iar Bezos a ajuns să facă parte din Consiliul Consultativ pentru Inovație al Pentagonului (alături de reprezentanți ai Google, LinkedIn sau Alphabet).
Armata intră în scenă
Firește, această cooperare companiilor hight-tech și a presei cu armata duce la noi roade. Oracle și Amazon se luptă pentru un contract de 10 miliarde de dolari pentru crearea rețelei de cloud a Pentagonului. Apoi, agenția Bloomberg scria, la finalul lunii august, că Agenția Pentagonului pentru Proiecte Avansate de Cercetare (DARPA) finanțează un proiect pentru depistarea informațiilor false di spațiul virtual înainte ca acestea să devină virale, proiect numit SemaFor (Semantic Forensics). ”SUA dezlănțuie armata pentru a lupta cu știrile false”, scrie Bloomberg. ”Dacă va avea succes, după patru ani de teste, sistemul se va putea extinde pentru a detecta relele intențiile și pentru a împiedica știrile false să polarizeze societatea”, scrie Bloomberg. Așadar, platformele sociale și presa online devin treptat o țintă operativă a structurilor militare.
La fel și elegerile. La începutul anului 2018, Microsoft a anunțat că are o soluție pentru a proteja procesul electoral din SUA în fața imixtiunii străine. Soluția se numește ElectionGuard, un program care ar putea fi instalat pe mașinile electronice de vot din SUA pentru alegerile din anumite state, în 2020. Unii dintre partenerii Microsoft în acest proiect sunt companii care au contracte cu Pentagonul. Un exemplu este compania Galois, printre ai cărei clienți s-au numărat Pentagonul, Lockheed Martin și comunitatea de informații a SUA.
Puterea absolută
Evoluțiile de mai sus au loc într-un spațiu nepublic. La nivel public, este rolul presei și al diverselor fundații să pregăteasca opinia favorabilă ”militarizării” informației. Un exemplu este remarca jurnalistului CNN Jim Sciutto legată de polemica implicării Rusiei în alegerile din SUA din 2016. ”Haideți să interzicem cuvântul ”narațiune” în această discuție. Există o singură versiune a faptelor și a adevărului”, spunea Sciutto. Desigur, versiunea CNN și a The Washingtton Post, a partenerilor Media ai serviciilor secrete, versiunea companiilor ce beneficiază de contracte cu armata, versiunea fundațiilor apropiate guvernului.
Cine controlează informația controlează lumea, iar lupta pentru controlul informației este una veche. Acum însă asistăm la dezlănțuirea unei lupte pentru controlul opiniilor. ”Puterea înseamnă să controlezi ce se întâmplă. Puterea absolută înseamnă însă să controlezi ce gândesc oamenii despre ce se întâmpla”, scrie jurnalista Caitlin Johnstone. ”Controlând ce se întâmplă poți deține puterea până când oamenii se satură de acțiunile tale și de îndepărtează. Dacă poți controla ce gândesc oamenii despre ce se întâmplă, poți avea puterea pentru totdeauna. Controlul asupra modului în care oamenii interpretează circumstanțele și evenimentele îți poate asigura mereu impunitatea”.
Două concluzii se pot desprinde. Prima este remarca lui Benjamin Franklin: ”Cei care renunță la Libertate pentru a obține temporar Securitatea vor sfârși prin a le pierde pe amândouă”. A doua concluzie este că procesul electoral și a dezbaterea publică sunt pe cale de a fi ”militarizate”, pentru că democrația va fi prezentată ca o ”cetate asediată” ce are nevoie disciplină militară. Limitându-ne la România, se poate spune că STS, prin implicarea în procesul electoral, nu este un paradox ci un pionier, o agenție ce execută și testează căile către noua ”democrație”.
Sursa: Călin Marchievici – cotidianul.ro
