În urmă cu aproximativ un an de zile, Compania Națională de Investiții a atribuit contractul pentru construirea unui sediu nou al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca și a unui campus pentru studenți. Locația aleasă a fost un teren pe care se afla deja scheletul de beton al unei construcții, iar firma care a contractul s-a folosit de această oportunitate. În urma atribuirii contractului au existat contestații dar, în final, lucrarea a rămas la SC Construcții Erbașu. Luna trecută, reprezentanții firmei au obținut o majorare de preț de 17,8 milioane de lei și o devansare cu aproape 3 luni a termenului de finalizare a lucrării.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, Compania Națională de Investiții a semnat contractul cu SC Construcții Erbașu pentru ”Proiectare, execuție lucrări și asistență tehnică pentru obiectivul de investiții „Extindere și etajare Corp C1, conversie funcțională în Academia de Muzică, extindere corp C2 și conversie funcțională în atelier de întreținere pentru clădirea principală, extindere și amenajare Sala de sport în corp C4, str. Bucium nr. FN, municipiul Cluj Napoca, județul Cluj””. Prețul cu care a fost semnat contractul a fost de 101.617.204 lei, fără TVA, iar termenul de execuție de 24 de luni.

Însă, după un an de la semnarea contractului au început să apară problemele pretențiile.

În data de 11 noiembrie, reprezentanții Construcții Erbașu au cerut prelungirea termenului de finalizare. Cererea a fost admisă și termenul s-a decalat cu 80 de zile.

După câteva zile, constructorul a cerut mai mulți bani. Din câteva mișcări de pix, prețul a fost majorat cu aproximativ 14,5 milioane lei. Astfel că, dacă la semnarea contractului licitația a fost câștigată cu o ofertă de 101.617.204 lei, fără TVA, acum viitorul sediu al Academiei de Muzică Gheorghe Dima va costa 116.106.220 lei, fără TVA. Pentru această majorare, cei de la Construcții Erbașu au invocat achiziționarea unor servicii suplimentare față de contractul inițial.

Iar la sfârșitul lunii trecute, firma lui Cristian Erbașu a mai cerut niște bani în plus, nu mulți, ci aproape un milion de euro. Astfel că, pentru achiziționarea, din nou (!), a unor servicii suplimentare, valoare contractului a crescut cu  3.319.295 lei, fără TVA!

Astfel, dacă e să ținem cont că acest contract este, relativ, la început,situația are o culoare destul de maro: doar în decursul unei singure luni de zile prețul a fost majorat cu 17.808.310 lei, fără TVA, și termenul de predare a fost prelungit cu aproape trei luni de zile.

Cei de la Construcții Erbașu nu s-au ocupat și de asigurarea serviciilor de diriginte de șantier, astfel că CNI a făcut o licitația separată. Suma de 320.216 lei, cu care a fost câștigat contractul de diriginție de șantier, este împărțită între o firmă din Bistrița (BASELI DRUM CONSULT SRL – soții Livia și Sergiu Baba) și una din Iași (soții Alina și Paul Savin).

Tromboane pe ruine de BCA

Firma care a câștigat contractul îi aparține milionarului Cristian Erbașu și a intrat puternic în licitațiile din Cluj. A câștigat, prin intermediul instanței, un contract în valoare de 45 milioane euro pentru construirea clinicii de neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean Cluj Napoca.

Erbașu este unul dintre oamenii de afaceri controversați care deține societăți comerciale abonate la contractele publice ale instituțiilor statului. În urmă cu câțiva ani, sediul companiei Erbașu a fost ținta anchetatorilor de la Direcția Generală Antifraudă și poliție. Au fost ridicate acte contabile, iar proprietarul Cristian Erbașu a fost dus la audieri, în calitate de martor. Compania pe care au anchetat-o autoritățile pentru o posibilă fraudă a fost moștenită de la tatăl lui, Mihail Erbasu, care s-a sinucis în urmă cu mai mulți ani, în condiții misterioase, în vila sa din Snagov. Potrivit anchetatorilor, afacerea vizată avea ramificații în aproape jumătate de țară. 116 firme au fost urmărite penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul estimat se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro, dar sumele spălate de suspecți erau estimate la 100 de milioane de euro. Însă, Erbașu nu a fost trimis în judecată și, mai mult, firmele sale și-au revenit spectaculos.

Pe terenul respectiv, în urmă cu mai mulți ani, CJ Cluj a vrut să construiască un spital regional.

Afacerea a început în 1995, când Consiliul Judeţean Cluj era condus de PUNR-istul Victor Romulus Constantinescu, profesor pensionat la UTCN. În urma unui “troc”, Ministerul Sănătăţii a acceptat să furnizeze fondurile cu condiţia ca administraţia judeţeană să găsească un teren disponibil. Terenul a fost găsit, dar autorităţile au pierdut din vedere faptul că pământul aparţinea unor clujeni care făcuseră cereri de retrocedare. Însă,între timp,Ministerul acordase o tranșă de 10 miliarde (lei vechi) iar marea parte a banilor au ajuns la firma TCI care câștigase contractul de edificare a spitalului.

În 1996, odată cu schimbarea ministrului Sănătății, proiectul a fost blocat și lucrările s-au întrerupt.

După câţiva ani, în care clădirea a fost scoasă la licitaţie, dar nimeni nu a vrut să o cumpere. Odată cu ”înscăunarea” lui Mihail Hârdău în funcția de ministru al Educaţiei, s-a lansat ipoteza că ruina ar putea găzdui liceul şi academia de muzică din Cluj Napoca.

Arhitectul sediului Academiei de muzică acuzat că nu are experiență în lucrări de acustică

La licitația pentru construirea viitorul sediu al Academiei de muzică s-au înscris 9 oferte din care 6 au fost declarate neconforme, 3 au fost retrase și 2 au rămas la licitație.

Printre cei care au vrut contractul se numără și cei de la compania clujeană de construcții ACI Cluj. Ei au contestat rezultatul spunând că oferta celor de la Construcții Erbașu nu îndeplinește cerința condițiilor referitoare la experiența profesională similară în lucrări în ultimii 5 ani. De asemenea, cei de la ACI au atras atenția asupra ”neîndeplinirii condițiilor referitoare la demonstrarea experienței specifice, respectiv din documentația transmisă de ofertant nu rezultă că specialistul Stan Mariana Cristina a desfășurat activități de arhitect/inginer proiectant de studii acustice în cadrul unor contracte de proiectare/contractare de proiectare și execuție având ca obiect construcție de săli de spectacole/audiții de minim 800 de locuri”, se arată în contestație.

Însă, Consiliul a respins acțiunea.

”Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ACI CLUJ SA în contradictoriu cu autoritatea contractantă CONSTRUCTII ERBASU SA. 2/3 Față de cele stabilite mai sus cu ocazia soluționării contestației depusă de ACI CLUJ SA, Consiliul va admite cererea de intervenție voluntară depusă de CONSTRUCTII ERBASU SA”, arată sumarul deciziei.

Ce cuprinde proiectul

Proiectul este finanțat, prin Compania Națională de Investiții de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Academia de muzică și campusul vor avea o suprafață desfășurată de 23.098 mp. Se urmărește conversia funcțională pentru 3 corpuri de clădire care vor fi reabilitate și extinse. Ele vor avea următoarele funcțiuni după finalizarea lucrărilor:

  • Corpul C1 se va extinde și va adăposti:
    • Sală de spectacole, cu o capacitate de 835 de persoane – 505 locuri la parterul sălii, 286 locuri în balconul sălii și 44 locuri în lojile laterale;
    • Universitatea, cu principalele spații:
      • sală de orgă cu 144 de locuri la parterul sălii și 72 de locuri în balcon;
      • amfiteatrul cu 160 de locuri la parterul sălii și 64 de locuri în balcon;
      • rectoratele, decanatele;
      • bibliotecă;
      • sali de curs, sali de studiu individual;
      • săli cu diferite functiuni (de repetitii, de încălzire pentru artiști, săli individuale pentru dirijor și solist, sali de regie etc.);
      • laboratoare;
      • vestiare pentru artiști;
      • spațiu pentru depozitare decoruri;
      • cabinet medical
    • Un adăpost de protecție civilă pentru 140 de persoane la demisolul clădirii;
    • Căminul studențesc, cu 56 de camere pentru un număr de 180 de studenți ai Academiei de Muzică. Camerele vor fi de doua tipuri: 22 de camere cu două locuri și 34 de camere cu patru locuri, prevăzute fiecare cu grup sanitar propriu. De asemenea, la parter au fost proiectate și 2 camere care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități.
  • Corpul C2 se va extinde și se va realiza reconversia lui în atelier de întreținere (ateliere de întreținere pentru clădirea principală, ateliere pentru decoruri etc.)
  • Corpul C4 se va extinde și va fi amenajat ca sală de sport.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.