Prevederile Legii Sanatatii
Prevederile proiectului noii Legi a Sanatatii au nemultumit specialistii din domeniu, dar si o parte din populatia, tarii, care a iesit in strada din solidaritate cu Raed Arafat. Acesta a demisionat de la Ministerul Sanatatii pentru ca opozitia sa fata de privatizarea serviciilor de asistenta medicala de urgenta nu au fost luate in seama. Va prezentam, in cele ce urmeaza, prevederile proiectului care a intors tara pe dos.
Legea care a iscat scanteia protestelor din intreaga tara a fost retrasa de catre Guvern, dar, dupa modificarea unor articole, aceasta ar putea reveni pe agenda publica. Ceea ce l-a nemultumit pe Raed Arafat la Legea Sanatatii, determinandu-l sa-si dea demisia, au fost prevederile referitoare la intrarea privatilor pe piata serviciilor medicale de urgenta. Multe din prevederile legii, si cele mai importante de altfel, se refera la privatizarea intr-o anumita masura a sistemului romanesc de sanatate, politicile de inspiratie neo-liberala fiind cele care i-au nemultumit pe primii protestatari din orasele tarii.
Legea Sanatatii, in forma publicata de Guvern, ar fi schimbat radical organizarea sistemului sanitar. Pe de o parte, pacientii deveneau cei care aleg serviciile, in functie de raportul pret-calitate. Pe de alta parte, acest lucru devenea posibil prin crearea unor case de asigurari private si a privatizarii spitalelor. Banii ar fi fost astfel distribuiti intre privatii care urmareau, bineinteles, profitul, iar competitia pe piata serviciilor medicale ar fi avut drept consecinta, in teorie, imbunatatirea serviciilor si eradicarea risipei din sistem.
Nu sunt bani in sistem
Argumentele enuntate in expunerea de motive a Ministerului Sanatatii se concentreaza in jurul subfinantarii sistemului si a nevoii de a gasi noi surse de bani si de a eficientiza cheltuirea lor: „Sporirea fondurilor publice, fie prin noi taxe, fie prin cresterea celor actuale este improbabila in contextul socio-economic actual, pe termen scurt si mediu, cel putin. Optiunea ramasa este cresterea bazei de contributie si diversificarea finantarii care sa atraga resurse suplimentare prin alte mecanisme. Concomitent trebuie dezvoltate mecanisme care sa asigure ca fondurile suplimentare sunt cheltuite mult mai eficient, in beneficiul cat mai multor pacienti, concomitent cu stimularea celor care contribuie la acte medicale de calitate si eficienta sporita”, arata expunerea de motive.
Printre prevederile acestei legi, este notabila introducerea coplatii, ca supliment la un pachet de baza. Astfel, fiecare persoana careia i se retine din veniturile impozabile 5,5% si pentru care angajatorul mai plateste 5,2% se considera, arata proiectul de lege, ca este asigurata pentru un pachet de servicii de baza si nu va trebui sa plateasca nimic in plus daca are nevoie doar de medicamentele, dispozitivele si serviciile cuprinse in acest pachet de baza. Pentru restul, va da o coplata sau va trebui sa se asigure suplimentar. Acest pachet de baza ar urma sa cuprinda servicii medicale profilactice, de consultatie, de diagnostic, curative, de recuperare si paliative, precum si o lista de medicamente, materiale sanitare, dispozitive si alte mijloace terapeutice stabilite de Ministerul Sanatatii.
Proiectul Legii Sanatatii prevedea mentinerea statutului de asigurat elevilor si studentilor pana la 26 de ani, daca nu realizeaza venituri din munca, precum si celor aflati in intretinerea persoanei asigurate, cu conditia ca venitul celui din familie, impartit la toti membrii, sa nu depaseasca venitul mediu brut, caz in care va trebui sa plateasca o prima de asigurare pentru toti ceilalti, care va fi stabilita ulterior. Ramaneau asigurati, persoanele cu handicap, bolnavii cronic, femeile insarcinate si lauzele care nu au venituri din munca, pensie sau alte surse. Dovada calitatii de asigurat se face cu cardul national de sanatate.
Serviciile de care pot beneficia cei care nu au nici un fel de asigurare urmau sa faca parte dintr-un pachet minimal. Acesta acoperea urgentele, bolile cu potential epidemic si cele pentru care statul are program de imunizare gratuit, monitorizarea gravidelor si a lauzelor si anumite servicii de planificare familiala.
Porti deschise companiilor private
Legea prevede ca nu va mai exista o singura casa nationala de asigurari si alte 42 teritoriale. Asiguratorul poate fi o societate de asigurari sau o fosta casa judeteana de asigurari de sanatate. Nicio casa nu ar putea refuza inscrierea niciunei persoane, iar conditia pentru a face parte din sistem este sa aiba inscrisi cel putin un milion de asigurati. Dintre acestea, pacientii ar fi ales in functie de spitalele cu care au acorduri, clinicile si cabinetele cu care lucreaza, precum si cantitatea si calitatea serviciilor cuprinse intr-o asigurare medicala, avand dreptul de a schimba furnizorul de servicii medicale in cadrul aceleiasi case oricand. In cazul in care ar fi dorit sa schimbe casa de asigurari de sanatate, romanii puteau face acest lucru abia dupa un an.
De asemenea, noua legislatie in domeniul sanatatii impune ca asiguratorii sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si sa fi incheiat, prin consortiul international din care fac parte, polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de persoane in cursul anului trecut. O alta conditie este ca valoarea totala a primelor de asigurare pentru cele un milion de persoane asigurate anul trecut sa fi fost de cel putin 500 de milioane de euro in ultimul an.
Ministerul Sanatatii ar fi stabilit un nivel maxim pentru preturile serviciilor care vor fi decontate, iar in functie de acestea, casele de asigurari puteau negocia serviciile pe care le cuprinde pachetul de baza cu diferiti furnizori. In preambulul expunerii de motive din partea Ministerului Sanatatii se arata ca listele de medicamente aprobate sunt de multe ori incarcate cu produse prea scumpe, cand s-ar putea ca ele sa fie inlocuite de altele mult mai ieftine, cu acelasi efect. Noul act normativ isi propune sa schimbe acest lucru, chiar daca modificarile vor trebui implementate si in legislatia secundara. Casele vor puteau incheia asigurari complementare de sanatate pentru cei care doresc asta, in limita a maximum 50 de euro pe luna, pentru servicii din afara pachetului de baza, consultatii la un anume doctor, o a doua opinie medical si conditii de cazare superioare in spitale.
Poporul nu vrea privatizare
In ceea ce priveste furnizorii, spitalele, de exemplu, pot fi si societati comerciale, nu doar institutii publice, cum este cazul in prezent. Cel care decide asupra acestui aspect este Ministerul Sanatatii, Consiliul Local sau Judetean. Argumentul celor care au inaintat propunerea este ca o societate comerciala isi va putea plati angajatii mai bine decat in grila de salarizare bugetara. „In esenta este vorba de modificarea formei de organizare a spitalului, astfel incat sa permita stimularea practicilor eficiente si penalizarea celorlalte, prin acordarea posibilitatii ca spitalele sa devina unitati cu statut de fundatie sau chiar de societate comerciala. Fondatorul sau actionarul unic (in cazul societatii comerciale) ar fi administratorul actual care, in majoritatea cazurilor, este administratia publica locala. Aceasta modificare simpla, combinata si cu modificarea sistemului de asigurari, ar schimba masiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de a accesa fonduri din piata financiara privata”, arata proiectul de lege.
In urma presiunilor exercitate de populatie, presedintele Traian Basescu a anuntat, in 13 decembrie, ca-i cere public premierului Emil Boc sa retraga proiectul care vizeaza reforma in sanatate. „Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte putini o vor, probabil medicii mai tineri sau cei la mijloc de cariera. Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenta nu vrea schimbarea. Inteleg prin toate semnalele publice ca si o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sanatate”, a argumentat Basescu.
„In aceste conditii, pot spune ca cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma in sanatate. Am discutat cu primul-ministru intentia de a face acest lucru, o fac eu pentru ca aici a fost comisia prezidentiala, aici s-a facut propunerea de proiecte de lege, aici au fost oamenii specialisti care s-au dedicat incercarii de a pune un diagnostic si de a da niste solutii adaptate la realitatile Romaniei care sa poata contribui la o mai buna gestionare a resurselor existente si sa mareasca resursele financiare pentru cresterea calitatii si competitivitatii sistemului”, a mai spus presedintele.
Diana Gabor
