“Cel care a „plecat” primul în campanie a fost Băsescu”. “Va fi dezastru şi jale mare, sărăcie uriaşă în România în următorii zece ani”. “Este oarecum firesc, s-a furat startul de către toţi competitorii”

Partidele politice din România ne-au “obişnuit” deja cu campanii electorale începute cu mult înaintea perioadei legale. Cu toate acestea, anul acesta este atipic din punct de vedere electoral. Cu aproximativ 80 de zile înainte de data primului tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu nu şi-a anunţat, deocamdată, candidatura. Astfel, PDL nu au avut ocazia să lanseze un candidat cu surle şi trâmbiţe, ca şi celelalte partide. Totuşi, liderii PDL de la Arad au început campania pentru Traian Băsescu, împărţind calendare cu chipul său, alături de mesajul “România merge înainte”. Exemplul a fost urmat de membrii PSD, care au împărţit pliante electorale cu mesajul “Mircea Geoană preşedinte” la o serbare câmpenească în judeţul Mureş. Aceste acţiuni nu sunt singulare, iar startul în campanie a fost “furat” de toate partidele, chiar dacă acest fapt contravine legii. Potrivit analistului politic Cristian Pârvulescu, acest lucru nu este,în mod obligatoriu, condamnabil. “Legea e prea dură în România. În SUA, campania pentru prezidenţiale începe cu un an înainte şi nu este reglementată aşa de clar. Ar trebui, din punct de vedere sociologic, să diferenţiem precampania de campania efectivă. Nu putem interzice nimănui să apară la televiziuni sau să facă vizite în teritoriu. Nu putem să legiferăm bunul simţ, el ţine de educaţie. Atacurile politice există şi în afara campaniei electorale, ele ţin de un stil de politică pe care, cu siguranţă, îl vor plăti cu toţii şi care va face costurile guvernării mult mai mari. În general, consecinţa acestor atacuri este deligitimarea guvernării”, este de părere Pârvulescu. Motivul pentru care politicienii nu lucrează la o lege care să sancţioneze astfel de „atacuri” preelectorale este reprezentat, potrivit analistului politic Vasile Dâncu, de „confortul” legislaţiei actuale. „Comunicarea politică, confruntarea politică, „bătăliile” politice nu pot fi limitate la perioada electorală, ea este continuă, prin natura profesiei. Din acest motiv, nu vor face politicienii o lege care să prevadă restricţii şi să îi încurce, dar chiar dacă s-ar face o astfel de lege, ea ar putea fi eludată pentru că nu există nicio posibilitate, din punct de vedere tehnic, care să delimiteze campania de imagine de cea electorală. Nici în alte ţări nu se restricţionează foarte clar acţiunile electorale, dar există mai mult bun simţ, mai multă grijă pentru banul public, mai multă conştiinţă civică şi civilizaţie politică”, a afirmat Dâncu.

Mass-media, „bat-o vina”

Cei doi analişti politici consideră că principala problemă care survine în urma precampaniei este legată de faptul că şansele candidaţilor de a apărea în public nu sunt egale. „Am putea reglementa mai clar timpul de emisie de care beneficiază premierul şi alţi politicieni. În alte ţări se întâmplă. Problema e că nu se respectă egalitatea şanselor pentru fiecare candidat. Mircea Geoană şi Traian Băsescu au mai multe şanse decât alţi candidaţi. În campanie electorală, toţi trebuie să fie egali şi instituţiile ar trebui să asigure egalitatea relativă”, este de părere Pârvulescu. Aceeaşi opinie a fost exprimată şi de către Dâncu. Acesta este de părere că ar trebui realizată o lege nouă care să interzică şi să sancţioneze astfel de manifestări electorale în afara campaniei. „În ceea ce priveşte atacturile care se aruncă în spaţiul public, ele fac parte din substanţa confruntărilor de zi cu zi. Probabil ar trebui interzise emisiuni TV şi radio cu caracter electoral, împărţirea de fluturaşi, ar trebui interzise întâlnirile publice, în afara celor organizate de instituţii. Aceste lucruri s-ar putea face şi intră, oarecum, în modernizarea vieţii politice”, a menţionat Dâncu.

Legea nu prevede sancţiuni

Majoritatea politicienilor clujeni sunt de acord cu faptul că nu se respectă actul normativ prin care este reglementată campania electorală. “Actul normativ există, dar nu este respectat. Legea nu prevede sancţiuni pentru cei care nu o respectă. Guvernul, obişnuit să lucreze prin Ordonanţe de Urgenţă, a transformat Parlamentul în a şaptea roată la căruţa Guvernului. Guvernul nu a prevăzut sancţiuni pentru începerea campaniei electorale înainte de data oficială, iar dacă s-ar aduce modificări, acestea se vor aplica abia peste cinci ani”, a declarat preşedintele PRM Cluj, Gheorge Funar. Preşedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, consideră că această campanie nu serveşte interesului public, deoarece populaţia s-a săturat de campanii electorale şi de alegeri. „Într-adevăr, nu a început campania electorală şi legea spune acest lucru, dar fiecare candidat face tot ce poate să îşi mascheze activităţile electorale înainte de campanie. Din ceea ce am observat eu, oamenii s-au săturat de alegeri. Am avut cinci alegeri în doi ani, iar în Cluj şase. În cazul alegerilor prezidenţiale, miza este foarte mare pentru că acel preşedinte care va câştiga cu ocazia alegerilor din acest an, practic îşi va pune pecetea pe soarta ţării până în 2016. Câştigătorul acestor alegeri mai face un Guvern şi în 2012, aceasta este miza acestor alegeri prezidenţiale”, a declarat Laszlo Attila. Pe aceeaşi idee, preşedintele PSD Cluj, Valentin Cuibus, consideră că, în lipsa unei legi care să nu permită interpretări, lucrurile vor continua în aceeaşi manieră. „Este o precampanie, practic. Problema noastră este să respecte cineva legea, pentru că la noi în ţară preşedintele este primul care a încălcat legea şi evident că nu a mai putut cere să fie respectată. Normal că, după această acţiune, şi ceilalţi candidaţi au început campania pentru a putea avea o şansă.  Trebuie o lege care să reglementeze lucrurile foarte clar, care să nu permită interpretări, pentru că, dacă acest lucru se întâmplă, lucrurile scapă de sub control”, a afirmat Cuibus.

Mandatul de cinci ani „blochează” ţara

Schimbarea mandatului preşedintelui de la patru la cinci ani a creat o situaţie nu tocmai benefică pentru România. Anul acesta, ţara a fost blocată, activitatea executivă „suferă” din cauza anului electoral în care ne aflăm. „Ideea a fost „generoasă” atunci când a fost expusă şi poate şi intenţia, ca să nu existe o contaminare între alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale. Acum, însă, nu cred că este bună această lege pentru că se adaugă un an electoral în plus şi bulversează activitatea executivă, s-ar putea să vedem că se schimbă Guvernele mai des după alegerile prezidenţiale, aşa cum s-ar putea să se întâmple şi acum”, este de părere Dâncu. Părerea este împărtăşită şi de Valentin Cuibus. „Nimeni nu a calculat, în urmă cu ani de zile, că va fi criză şi că numărul mare de alegeri înseamnă costuri şi multe probleme. Ideea a fost bună, dar punerea în practică a fost deficitară”, Valentin Cuibus.  

Pro şi contra

Cât de utilă ar fi revenirea la un mandat de patru ani pentru cea mai înaltă funcţie din stat? Părerile sunt împărţite, iar cei care consideră că actualul sistem este benefic se bazează pe faptul că schimbarea îşi pune amprenta asupra forţei politice. „Schimbarea urmărea cu totul altceva şi anume întârirea partidelor politice. Cred că ea a reuşit, într-o oarecare măsură, acest lucru. Întotdeauna democraţia înseamnă alegeri. Alegerile nu sunt o justificare pentru blocajul pe care îl avem. Reforma aceasta nu putea să dea efecte imediate, e o reformă pe termen mediu şi lung”, a subliniat Pârvulescu. Nici Marius Nicoară nu consideră că revenirea la mandatul de patru ani ar fi utilă. „Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Stilul de conducere al actualului preşedinte este un stil „jucător”, care nu se pliază, într-adevăr, pe o chestiune firească din punct de vedere al Constituţiei. Altfel, este un lucru bun că s-au decalat prezidenţialele de parlamentare pentru că partidele îşi arată încet, încet, puterea abia atunci când nu omul locomotivă „duce” partidul. Când se vor termina alegerile prezidenţiale, sunt sigur că PDL nu va mai avea aceeaşi cotă ca şi atunci când a stat sub umbrela lui Traian Băsescu”, a declarat liderul PNL Cluj, Marius Nicoară. Preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, este de părere că durata mandatului preşedintelui este un subiect care va fi tema unor analize complexe, dar acest lucru se va întâmpla după alegerile din acest an. „Sunt chestiuni care vor fi analizate din punct de vedere economic şi nu numai. E o chestiune care, cu siguranţă, va reprezenta un obiect de analiză în viitor, dar este greu de făcut pronosticuri”, a susţinut Daniel Buda.

Silvia Boncuţiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.