Judecătorul Curții de Apel, Șortan Monica, a amânat pronunțarea sentinței în dosarul în care fostul adjunct al IPJ Cluj, comisarul şef Mureşan Alexandru, este acuzat de infracţiuni de fals în acte oficiale, uz de fals, înşelăciune, precum şi fals în declaraţiile de avere. Instanţa a rămas să se pronunțe pentru data de 5 decembrie 2014
Fostul şef al Poliţiei Rutiere Cluj Alexandru Mureşan, trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, ar fi prejudiciat cu peste 248.000 de euro o bancă de la care a contractat două împrumuturi prin falsificarea unor declaraţii de venit, arată procurorii în rechizitoriul întocmit în acest caz. Mureşan mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile sale de avere depuse la Poliţie toate datoriile şi veniturile familiei.
Conform rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Curţii de Apel Cluj, care l-au trimis în judecată pe Alexandru Mureşan pentru 11 infracţiuni, între care înşelăciune şi fals, prejudiciul cauzat de acesta, prin falsificarea unor declaraţii de venit, este de 248.500 de euro şi nu a fost recuperat. Potrivit sursei citate, la începutul anului 2008 Mureşan a hotărât, împreună cu soţia sa, să cumpere un teren în Cluj-Napoca, pe care apoi să construiască o casă de locuit, ei găsind un teren pe strada Becaş. Pentru achiziţionarea terenului, cei doi au cerut un credit de 200.000 de euro de la o bancă.
De câte ori poate fi amânată pronunţarea într-un dosar penal?
Conform Noului Cod de Procedură Penală, Art. 306, referitor la Soluţionarea cauzei, arată că
”Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac de îndată după încheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate cel mult 15 zile.”
Art. 391 din Noul Cod de Procedură Penală prevede că „(1) Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac în şedinţa în care au avut loc dezbaterile sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea dezbaterilor. (2) În situaţii excepţionale, când, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea şi pronunţarea nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanţa poate amâna pronunţarea o singură dată pentru cel mult 15 zile.”
Aceasta înseamnă că, în ziua în care procesul se termină instanța declară că “rămâne în pronunțare”. Acest lucru înseamnă că procesul a luat sfârșit iar, potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă, judecătorul este obligat ca, în secret, să chibzuiască asupra cauzei. Atunci când și-a format o opinie și a luat o decizie în ceea ce privește cauza, este de asemenea obligat să pronunțe această soluție, în aceeași zi, în ședință publică, chiar și în lipsa părților. Așadar, cel puțin teoretic, judecătorul ar trebui ca, în aceeași zi, să se întoarcă în sala de judecată și să pronunțe soluția în mod public. În practică, foarte puțini judecători fac acest lucru. Soluția se consemnează în condica de ședințe a instanței în cursul zilei următoare.
Totuși, dacă dosarul este unul mai complex și instanța apreciază că nu se poate pronunța în aceeași zi și are nevoie de timp suplimentar pentru a hotărî, legea îi permite să amâne pronunțarea hotărârii pentru un termen de până la 15 zile, timp în care să poată delibera. Însă, deoarece codul de procedură penală nu distinge, instanțele se folosesc de această facilitate chiar de mai multe ori, amânând succesiv pronunțarea pentru intervale de una, două săptămâni.
