Istoriile noastre se feresc, mai toate, să avanseze o dată exactă, menționând cu prudență luna mai 1600, deși evenimentele cuceririi Moldovei de către Mihai Viteazul se cunosc aproape în amănunt. Fabuloasa arhivă a Bistriței, păstrată la Arhivele Naționale clujene, păstrează două scrisori autografe ale domnului unificator către primarul și magistratul orașului având aceeași dată: 20 mai 1600.

Prima este dată ”din tabăra” (ex castris) de sub cetatea Hotin, în care se refugiase Ieremia Movilă, cea de a doua – în imagine – ”din cetatea Hotin” (ex arce Hotin), după fuga domnului moldovean peste Nistru.

Mai explicit, una dimineața înainte de asalt, a doua în cursul zilei, după abandonarea cetății de către dușman.Domnul, în euforia victoriei, se grăbește să-i înștiințeze pe bistrițeni despre acest eveniment, pe care îl apreciază ca fiind de mare importanță pentru creștinătate.

Practic, în această zi de 20 mai 1600 (după calendarul nou gregorian introdus deja în Transilvania) s-a încheiat cucerirea Moldovei, și Mihai Viteazul stăpânea efectiv cel trei țări românești.Scrisoarea e adresată sașilor din Bistrița, în limba maghiară – limbă oficială alături de latină. Adresarea este în latină iar semnătura domnului ”Io Mihail Voievod” în româna cu caractere chirilice.

O însemnare latină a cancelariei bistrițene indică data sosirii scrisorii 1 iunie 1600 și purtătorul ei, boierul Mihail Cămărașul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.