Primăria Boc a vrut peste jumătate de milion de lei pentru că un arhitect celebru a contestat rezultatul concursului pentru Science Campus

Primăria Cluj Napoca a dat în judecată firma unuia dintre cei mai cunoscuți arhitecți din europa. Este vorba despre DRAGAN ARCHITECTURE, companie cu sediul în Franța, care îi aparține lui Radu Dragan. În cadrul procesului administrația Boc a cerut peste jumătate de milion de lei doar pentru că firma de arhitectură a îndrăznit să conteste rezultatul concursului de proiecte. Însă, judecătorii clujeni nu au dat câștig de cauză primăriei clujene și au pus administrația să plătească cheltuieli de judecată de aproape 1.000 de euro. Mai mult, primăria clujeană a eliminat în mod suspicios oferta făcută de firma lui Drăgan pentru proiectul Science Campus.

În această vară Primăria Cluj Napoca a organizat un concurs de soluții pentru alegerea unei firme de arhitectură care să proiecteze Science Campus. Este vorba despre realizarea unui ansamblu multifuncțional destinat inovării și științelor în parteneriat cu Universitatea Babeș Bolyai. Mai multe, se dorește ca în cadrul acestui ansamblu să fie construit și sediul Facultății de Matematică.

Comisia tehnică a primăriei a primit 17 propuneri, anonimizate, printre care și cea venită din partea firmei Dragan Architecture. Însă, intempestiv, propunerea celor de la Dragan a fost respinsă pentru că nu bifase propunerea financiară. Cu toate acestea, potrivit reprezentanților firmei, în plicul care conținea proiectul arhitecților de la Dragan exista propunerea financiară, atât în format electronic, pe un stick, cât și în format tipărit.

Mai mult, reprezentanții firmei de arhitectură descalificate atrag atenția asupra faptului că din punctajul maxim, oferta financiară valorează maxim cinci puncte.

”Oferta financiară se încadra în plafonul maxim. Potrivit art 4.2.4., valoarea maximă a contractului de servicii de proiectare care va fi atribuit în urma concursului câștigătorului este de 12.816.292 lei, fără TVA. Propunerea financiară a subsemnatului avea o valoare totală de 12.784.720 lei, fără TVA, încadrându-se în plafon”, se arată în contestația depusă la CNSC.

Pe de altă parte, potrivit administrației locale, ”Așa cum arată raportul juriului, juriul a decis în unanimitate descalificarea proiectului cu numărul de concurs 107, considerând oferta prezentată ca fiind incompletă conform prevederilor Regulamentului de concurs. Introducerea propunerii financiare în plicul secretizat reprezintă lipsa piesei de concurs. Deschiderea plicurilor secretizate are loc în cadrul unei proceduri ulterioare jurizării. Procesul verbal de deschidere a plicurilor secretizate este un act întocmit de către organizator și înaintat autorității contractante în cadrul dosarului conținând actele procedurii”, arată reprezentanții administrației locale clujene.

Răspunsul celor de la CNSC a fost să respingă plângerea depusă de firma de arhitectură. Iar la scurt timp, administrația locală a deschis procesul respectiv.

În final, concursul a fost câștigat de o companie din București, KXL Studio. În acționariatul firmei se regăsesc Mohan Anamaria Mihaela (20%), Grindeanu Alexandru (20%), Dumitru Cristian George (6%) și o firmă din Elveția, KXL AG, care are pachetul majoritar de acțiuni (54%).

Acuzați de rea credință pentru că au contestat un concurs de soluții

Problema cu oferta descalificată este că reprezentanții comisiei nu au făcut niciun raport sau un proces verbal în care să se consemneze că oferta avea, totuși, o propunere financiară.

În cadrul procesului, administrația locală a cerut ca firma Dragan Architecture să plătească, cu titlu de despăgubiri, cauțiunea constituită în urma participării la concursul de idei pentru proiectarea Science Campus, un proiect public scos la licitație de Primăria Cluj Napoca.

Având în vedere faptul că durata contractului în total este de 540 de zile calendaristice, cu o valoare a contractului de 7.100.000 lei fără TVA, valoarea despăgubirilor datorate ar trebui să se ridice la cel puțin suma de 644.259,35 lei fără TVA, se arată în pretențiile administrației locale.

Pe deasupra, reprezentanții primăriei acuză firma de arhitectură că a fost ”de rea credință” atunci când a depus contestația!

”După cum se poate observa, reclamanta nu a înțeles să verifice teza finală a respectivului text legal, conform căruia obligația de a efectua demersurile necesare în vederea reținerii cauțiunii constituite de CNSC se realizează doar în măsura existenței unor prejudicii create de întârzierile înregistrate în finalizarea procedurii de atribuire.

De asemenea, reclamantul invocă ca argumente în susținerea cererii de chemare în judecată, având ca obiect repararea presupusului prejudiciu produs, textele normative care reglementează procedura de achiziție publică, iar nu cele prin intermediul cărora să-și probeze presupusa pagubă.

Așadar, prin intermediul demersurilor înainte de către reclamant, acesta nu își susține intenția de reparare a presupusului prejudiciu produs, ci doar aduce în atenție pașii procedurali de urmat în cadrul procedurii de achiziție publică de servicii pentru ”Science Campus. Cluj-Napoca”, arată avocații de la HAROSA ŞI ASOCIAŢII, reprezentanții casei de arhitectură.

Potrivit proiectului, campusul ar urma să se realizeze pe o suprafața de 6,48 hectare, aflat în proprietatea privată a municipiului Cluj-Napoca.  Din această suprafață 3,48 hectare îi va reveni Primăriei pentru realizarea unui „Science Center”, precum și a unei piețe urbane și terenuri de sport, iar o suprafață de 3 hectare îi va reveni Universității Babeș-Bolyai (prin constituirea unui drept de superficie în favoarea acesteia), pentru realizarea unui ansamblu de cercetare-dezvoltare inovare, în forma specializării inteligente InfoBioNan04Health, incluzând și sediul Facultății de Matematică și Informatică, alături de un cămin studențesc.

”Important de menționat este volumul uriaș de muncă depus în pregătirea proiectului și costurile financiare ale investiției, care se ridică la 56 de milioane de euro cu un onorariu de peste 2,5 milioane euro (…). Considerăm că nu s-ar fi adus atingere întregii rațiuni a acestei proceduri, dacă proiectul ar fi putut intra în jurizare, iar dacă după deschiderea plicului secretizat, ulterior jurizării, nu s-ar fi constatat existența tuturor documentelor, să se dispună descalificarea”, se mai arată în contestația depusă.

Primăria Cluj Napoca vrea daune fără să demonstreze vreun prejudiciu

În cadrul procesului, primăria nu a dovedit existența unui prejudiciu.

”Prejudiciul este o condiție obiectivă, în absența căruia nu se poate stabili obligația de reparare în sarcina persoanei responsabile.

În al doilea rând reclamantul trebuie să dovedească fapta ilicită a pârâtei pentru a obține despăgubirile cerute, aspect pe care nu l-a realizat prin acțiunea formulată.

Contestarea procedurii de achiziție a reprezentat un drept legal pe care pârâta l-a avut la îndemână, dat fiind faptul că aceasta a participat la procedura de achiziție și a fost eliminată intempestiv, pentru motive pe care nu le-a considerat justificate și legale.

De asemenea, nu se susține argumentul reclamantului potrivit căruia simpla respingere a contestației echivalează cu prezența vinovăției pârâtei, iar întinderea prejudiciului este lăsată la latitudinea autorității contractante”, arată dosarul procesului.

”Instanța observă însă că susținerile autorității sunt neîntemeiate,în condițiile în care, astfel cum a subliniat pârâta, pe durata soluționării contestației, procedura de atribuire nu a fost suspendată. Astfel, existența unui raport de cauzalitate între întârziere și prejudiciu nu este dovedită.

Mai mult, autoritatea contractantă nu a făcut dovada faptului că întârzierea respectivă ar fi produs efectiv un prejudiciu și nici nu a cuantificat exact prejudiciul. În vederea determinării prejudiciului reclamanta nu a făcut altceva decât să raporteze durata contractului și valoarea acestuia la cele aproximativ 49 de zile calendaristice, ajungând la concluzia că valoarea despăgubirilor ar trebui să se ridice cel puțin la suma de 644.259,35 lei fără TVA.

Or, câtă vreme solicitarea despăgubirilor trebuie făcută doar în limita și în vederea acoperirii prejudiciilor, este evident că, anterior formulării acțiunii introductive de instanță, autoritatea contractantă trebuie să determine exact și nu aproximativ prejudiciul produs și în baza acestuia să stabilească care va fi suma solicitată din garanție, ceea ce reclamanta nu a înțeles să facă”, arată motivarea sentinței judecătorești.

Unul dintre cei importanți proiectanți din Europa

Compania Dragan Architecture îi aparține arhitectului Radu Dragan, născut în România, dar ”adoptat” de Franța în urmă cu mai mulți ani. Printre realizările firmei de arhitectură pe care o conduce se numără un centru educațional în Quatar, un campus universitar și librăria municipală în Helsinki, o parte din complexul unde se realizează cursele de mașini  de la Motor City din Dubai, proiectul concept al zonei de litoral din Fujairah, capitala unuia dintre cele șapte emirate care formează Emiratele Arabe Unite, etc.