Ca urmare a monitorizării lunare a modului de aplicare a Legii 544)2001, preşedintele Conciliului Civic Local (CCL), Iosif Pop, a prezentat un studiu privind transparenţa decizională a Primăriei Cluj-Napoca,, studiu întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliţia 52, aplicabil atît administraţiilor locale cît şi centrale. Iosif Pop, a chestionat timp de mai multe luni cîteva municipalităţi iar pe baza răspunsurilor primite a formulat concluziile referitoare la transparenţa municipalităţii.
Astfel, potrivit raportului prezentat de preşedintele CCL, dintre administraţiile locale studiate, municipiul Cluj-Napoca a adoptat pe parcursul ultimelor şase luni cele mai multe acte normative (232), pe locul doi şi trei situîndu-se Constanţa (141 în cinci luni ) şi Turda (130, tot în cinci luni). Într-o perioadă de trei luni, municipiul Dej a adoptat doar două acte normative, Cîmpia Turzii 3, tot în trei luni, iar Mangalia 115 în şase luni.
Dar, dintre cele 232 de hotărîri adoptate la Cluj-Napoca doar 6 au fost supuse consultării publice, în timp atît municipalitatea din Dej, cît şi cea din Cîmpia Turzii au supus consultării publice toate proiectele adoptate. La fel s-a întîmplat şi la Mangalia. La Turda au fost dezbătute doar 3 dintre cele 130 de proiecte adoptate, iar la Constanţa 10 dintre cele 141. Mai mult, raportul relevă faptul că în cele şase administraţii locale studiate, un singur proiect a fost modificat în urma procesului de consultare publică, situaţia înregistrîndu-se la Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte opiniile scrise colectate de la cetăţeni şi asociaţii legal constituite, de cele şase administraţii locale incluse în studiu, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, rezultatul este zero pe linie.
În privinţa dezbaterilor publice organizate din proprie initiativă, primul loc îl ocupă Turda, cu trei dezbateri, urmată de Dej cu o singură dezbatere, restul unităţilor administrative neavînd deloc această iniţiativă. În schimb, singura administraţie dintre cele şase studiate în care au fost organizate dezbateri la cererea organizaţiilor societăţii civile este Cluj-Napoca, cu două astfel acţiuni.
Precizăm că, potrivit raportului, nici una dintre administraţiile studiate nu au prezentat justificări în scris, privind nepreluarea recomandărilor, formulate şi înaintate în scris de către cetăţeni şi asociaţii legal constituite.
