Primăria Cluj-Napoca urmează să se judece cu firma Avertis SRL pentru că administrația locală a stabilit condiții urbanistice preferențiale pentru zona în care Elena Udrea urma să dezvolte investiția imobiliară de mare anvergură, intitulată Transilvania Smart City. În imediata apropiere a parcelei, regimul de construire este cu totul altul. Astfel, firma menționată anterior, care are o suprafață de 18.055 mp, încadrată în categoria de folosință „arabil”, ar fi posibil doar construirea de silozuri și ferme zootehnice. Asta în imediata apropiere a telegondolei și a portului de drone u care Elena Udrea a încercat să îi păcălească pe clienți.

Reprezentanții firmei arată că potrivit PUG-ului din 1998, terenul era încadrat în categoria L3c – locuințe individuale și colective mici. PUG-ul din 2014 a schimbat categoria de folosință a terenului în „zonă de unități își terenuri agricole în intravilan – pășuni, fânețe, teren arabil.”

Terenul este lipit de imobilul cu nr cadastral 339820 aflat în proprietatea Realtopfarma SRL, Merlin Construcții SRL, SDC Imobiliare SRL, afectat construirii ansamblului rezidențial Transilvania Smart City. Acest imobil a fost încadrat din punct de vedere funcțional într-o zonă de urbanizare în care se pot construi ansambluri imobiliare.  

Reprezentanții firmei Avertis arată că ”potrivit dispozițiilor din anexa 2 a lEGII 350/2001, unitatea de referință (UTR) este definită drept o ”subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastral, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural având ca scop reglementarea urbanistică omogenă (…) O asemenea delimitare urbanistică nu este susținută de niciun criteriu obiectiv și nici de realitatea faptică. Parcela subscrisei este lipită de o altă parcelă situată în UTR=ULiu pentru care a fost adoptat un PUZ de urbanizare și a fost emisă autorizația de construire în vederea construirii ansamblului rezidențial Transilvania Smart City. Rezultă că zona în care se află situată parcela subscrisei este urbanizată/în curs de urbanizare , în care s-a obținut PUZ cu scopul edificării de construcții rezidențiale. Astfel, caracteristicile zonei nu au nimic de-a face cu destinația agricolă. Mai mult, s-ar crea un haos dacă în imediata apropiere a construcțiilor rezidențiale s-ar edifica construcții cu caracter definitiv agricol, zootehnic, fapt permis prin actuala încadrare urbanistică. Desigur, ipotetic vorbind, pentru că în realitate edificarea unor construcții definitive cu caracter agricol este iluzorie. În mod evident obținerea avizelor necesare va fi imposibilă raportat la specificul rezidențial al zonei. Hotărârea dvs se caracterizează printr-un abuz de putere, în sensul în care este evident  că deși imobilul subscrisei prezintă trăsături similare cu UTR=ULiu sau cu alt UTR similar, aferent zonelor în curs de dezvoltare, acesta a fost inclus în UT=A, zonă în care este interzisă urbanizarea cu caracter definitiv.”, arată reprezentanții firmei.

Terenul firmei Avertis este marcat cu culoarea gri

În replică reprezentanții administrației locale au transmis că ”regulamentul local de urbanism permite urbanizarea zonei așa cum este menționat la Secțiuna 1: urbanizarea se va realiza pe baza PUZ teritoriul minim de reglementat fiind unitatea teritorială de referință sau o suprafață de minim 25 ha”. Prin PUZ de urbanizare pot fi propuse imobile de locuințe , așa cum a fost în vechiul PUG. Raportat la faptul că în ambele cazuri regulamentul de urbanism aferent PUG impune realizarea unui PUZ considerăm că regimul terenuluii nu a fost drastic modificat prin noile reglementări. Nu există în PUG-ul în vigoare o interdicție cu caracter definitiv privind urbanizarea terenurilor agricole. Deci petentul are posibilitatea de a întocmi un PUZ în vederea urbanizării zonei. (…) Nu este justificată încadrarea terenului în UTR-LIU – locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip urban întrucât în UTR Liu zone se caracterizează  de funcțiunea rezidențială de densitate mică, de parcelarul omogen și regulat, rezultat al unor operațiuni de urbanizare și de regimul de construire izolat, cu clădiri de locuit tip urban modern, retrase din aliniament. Ori în situația de față zona în care se află parcela este una în ansamblu neconstituită din punct de vedere urbanistic – nu există o structură parcelară adecvată, o infrastructură publică, tramp stradală, obiective de interes public, dotări, etc. Dimensiunea și potențialul areal impun o abordare rațională a procesului de urbanizare. În această situație construirea este condiționată de elaborarea unui PUZ. Nu se poate face o analogie cu terenul de la sud (parcela pe care s-a emis autorizația de construire pentru Transilvania Smart City, n.red.) de parcela ce face obiectul plângerii care potrivit PUG 2014 este încadrat în UTR Ulc/PUZ zonă de urbanizare, ansambluri care includ locuirea colectivă cu dotările aferente”.

Afacerea imobiliară a Elenei Udrea în insolvență

Firma Realtopfarma, prin care Elena Udrea și partenerul ei de viață au încercat sp construiască proiectul imobiliar a ajuns în insolvență. În paralel, partenerii ei de afaceri au preluat o parte din activele companiei, iar clienții care au apucat să încheie antecontracte sau promisiuni de vănzare-cumpărare s-au rezit, peste noapte, păgubiți. 

Dacă partenerul din această afacere, SDC Imobiliare, a returnat  partea de bani, cei de la Realtopfarma au preferat să dispară. Reprezentanții acestei firme sunt Alexandrov Marinel, fratele iubitului Elenei Udrea, și Adrian Gurzău, fost deputat clujean condamnat penal și cumătrul lui Udrea.

Reprezentanții SC Realtopfarma spun că au apelat la procedura de insolvență pentru a se apăra de o presupusă preluare a afacerii imobiliare. 

Însă, în cadrul dosarului care se judecă la Tribunalul Comercial Cluj, există peste 140 de creditori ai firmei, persoane fizice și juridice, care așteaptă returnarea banilor. 

Potrivit primului raport al societății, activitatea principală a firmei este ”Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice”. Actionari sunt Gurzău Adrian – având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 50%/50% și Alexandrov Marinel – având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 50%/50%.

Societatea face parte din următorul grup de firme: TOPMINING INVESTMENTS SOLUTIONS SRL, TRANSILVANIA SMART ENERGY SRL, TRANSILVANIA SMART MANAGEMENT SRL, CHESTER GROUP INVESTMENTS SRL, TRANSILVANIA SMART REAL ESTATE SRL, TRANSILVANIA SMART CONSTRUCT SRL, TRANSILVANIA SMART CITY SRL și TRANSILANIA SMART ARHITECTURE SRL. În toate aceste firme sunt administratori sau asociați Adrian Gurzău, Alexandrov Marinel, Alexandrov Adrian, Gheorghe Petrovan (socrul lui Adrian Gurzău, n.red.) sau firma Realtopfarma.

Unele dintre firmele din această suveică au legături cu afacerea din Italia a Alinei Bica, fost șef DIICOT, condamnată alături de Elena Udrea pentru corupție.

Potrivit primului raport din procedura de insolvență, compania are conturi în bănci în care sunt sume de ordinul zecilor și sutelor de lei, astfel că o executare a conturilor bancare este exclusă, iar bunurile acumulate de firmă sunt câteva telefoane mobile, laptopuri, o mașină Mercedes, un scuter și câteva licențe de software.

Astfel că, și de pe urma procedurii de faliment și a vânzării silite a bunurilor, nimeni nu și-ar mai putea recupera banii investiți în casele lui Udrea.

Să punem mână de la mână pentru doamna penală a politicii românești

Unul dintre apropiații Elenei Udrea este primarul Emil Boc, cei doi fiind și foști parteneri politici. Pe de o parte, fostul ambasador SUA în România, Adrian Zuckerman, a spus că Emil Boc este unul dintre susținătorii proiectului. Pe de altă parte, primarul a declarat că nu poate fi vorba de așa ceva. 

”La Cluj-Napoca, în egală măsură, sunt supuse adoptării procedurilor legale toate proiectele urbanistice care îndeplinesc prevederile legii și, în egală măsură, sunt respinse cele care nu îndeplinesc cerințele legale, indiferent de cine le promovează sau finanțează. Toate procedurile, inclusiv dezbaterile din Comisiile tehnice de urbanism, sunt publice și oricine poate urmări caracterul echidistant al aplicării procedurilor urbanistice. Nu am făcut niciodată nicio declarație cu privire la susținerea sau nesusținerea proiectului amintit de către dvs. (Transilvania Smart City, n.red.). O mică parte din proiect a parcurs procedurile legale, iar restul va fi aprobat sau nu în funcție de respectarea condiționalităților urbanistice incidente în cauză. În concluzie, Primăria promovează sau nu promovează în procedurile legale proiectele în funcție de îndeplinirea sau nu a condițiilor legale, și nu în funcție de investitorul care solicită aprobarea”, declara Emil Boc anul trecut la un post de radio.

Însă, pe lângă aceste declarații, realitatea este că Primăria Cluj Napoca a așteptat apariția acestei investiții imobiliare pentru a viabiliza un drum care este legătura dintre oraș și amplasamentul proiectului imobiliar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.