Primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au pierdut procesul intentat Curții de Conturi și Camerei de Conturi a Județului Cluj, prin care solicitau magistraților clujeni să anuleze decizia în care auditorii externi au constatat că bugetul local a fost prejudiciat cu peste 3,1 milioane de lei. În perioada 19 aprilie 2021 – 30 iunie 2021, Primăria Cluj-Napoca a fost vizată de acțiunea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară pentru anul 2020, în urma căreia s-a stabilit că municipalitatea a acordat ilegal subvenții de peste 3 milioane de lei din bugetul local unor firme de salubritate și a acordat cuantumul bănesc aferent normei de hrană în mod nejustificat personalului din cadrul Poliției Locale.
La începutul anului 2022, primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au acționat în instanță Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Cluj, cerând magistraților de la Tribunalul Cluj să dispună suspendarea executării unei decizii din anul 2021, în care auditorii externi au constatat o serie de nereguli în ceea ce priveşte execuţia bugetară la nivelul Primăriei.
Polițiștii locali și-au umflat burțile din bugetul local și când aveau contractele de muncă suspendate
În urma acțiunii de audit financiar, s-a constatat că Primăria Cluj-Napoca a acordat cuantumul bănesc aferent normei de hrană în mod nejustificat personalului din cadrul Poliției Locale, pentru care raporturile de serviciu sau contractul individual de muncă era suspendat, cauzând un prejudiciu bugetului local în valoare de 48.235 de lei. De asemenea, auditorii externi au sesizat că, în perioada octombrie – decembrie 2020, Primăria Cluj-Napoca a efectuat plăți în sumă totală de 3.087.447 lei către Compania de salubritate Brantner Vereș și Rosal Grup reprezentând subvenții de la bugetul local pentru finanțarea costurilor de operare servicii publice de salubrizare fără respectarea prevederilor legale privind ajutorul de stat, respectiv autorizarea acestora de către Consiliul concurenței.
Camera de Conturi a Județului Cluj a stabilit în sarcina Primăriei Cluj-Napoca să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea, urmărirea și încasarea prejudiciului constatat, în cazul normei de hrană pe care polițiștii locali au primit-o în mod nejustificat. De asemnea, în cazul subvențiilor acordate celor două firme de salubritate, a stabilit următoarele:
„Conducerea UATM Cluj-Napoca va întreprinde demersurile care se impun pentru respectarea principiului legalității plăților reprezentând subvenții pentru serviciul public de salubrizare menajeră, acordate operatorilor economici de salubritate, și recuperarea eventualelor plăți pentru care nu există bază legală de acordare.”
Municipalitatea a fost obligată să rezolve problemele descoperite de auditorii externi până la data de 30 noiembrie 2021, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Primăria Cluj-Napoca a contestat decizia Camerei de Conturi a Județului Cluj, solicitând înlăturarea măsurilor invocate de organismul de control. În anul 2020, contestația a fost respinsă în tot, astfel primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au acționat în instanță Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Cluj.
Subvențiile de peste 3 milioane de lei, acordate pentru cetățeni
În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria a arătat că Compania de salubritate Brantner Vereș și Rosal Grup și-au desfășurat activitatea în baza unor contracte încheiate în anul 2010 și prelungite prin HCL 466/2018, sens în care au fost încheiate actele adiționale aferente, până la câștigarea licitației pentru delegarea, pentru o perioadă de 10 ani, a serviciilor de colectare și transport al deșeurilor municipale.
„Fișele de fundamentare a tarifelor (prezentate Camerei de Conturi Cluj), depuse de cei doi operatori, au cuprins noul tarif de operare a deșeurilor, format din componenta de tratare și cea de depozitare în celula I a CMID. Astfel, datorită faptului că în tarif este cuprinsă noua cheltuială cu tratarea și depozitarea deșeurilor la CMID, utilizatorii serviciului de salubrizare ar fi trebuit să plătească un cost crescut datorită diferenței între cele două tarife de operare. Astfel, prin acordarea subvenției, utilizatorii vor fi taxați mai puțin de către operator, cu diferența care rezultă din cantitatea de deșeuri gestionată în acea lună și subvenționată.”, se arată în motivarea cererii de chemare în judecată.
Instanța i-a dat peste nas Primăriei Cluj-Napoca
Municipalitatea a explicat și cum s-au făcut calculele: „Deșeurile colectate în luna respectivă sunt tarifate conform HCL 640/2020. Din suma rezultată se scade suma subvenționată (116,15 lei /tonă fără TVA x nr. tone predate pentru depozitare) și se împarte la numărul de utilizatori. cărora li se va emite factura.”
Primăria Cluj-Napoca a arătat în instanță că beneficiarii subventiei nu sunt operatorii de salubrizare, ci utilizatorii serviciului de salubrizare – persoane fizice și juridice.
„Instanța constată că este întemeiată susținerea Municipiului Cluj-Napoca potrivit căreia beneficiarul ajutorului de stat nu este compania de salubrizare, ci beneficiarul serviciului public de salubrizare. Pentru a decide în acest sens, instanța a avut în vedere faptul că acordarea ajutorului a avut ca efect faptul că beneficiarul serviciului de salubrizare a plătit o sumă mai mică decât cea pe care ar fi datorat-o în lipsa ajutorului, iar companiile de salubrizare nu au obținut niciun beneficiu ca urmare a acordării acestui ajutor. ”, se arată în documentele cuprinse la dosar.
Cu toate acestea, magistrații de la Tribunalul Cluj au respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Primăria Cluj-Napoca.
„Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA ŞI PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA în contradictoriu cu pârâţii CAMERA DE CONTURI CLUJ şi CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Cluj. Soluţia a fost pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 16.02.2023.”, arată soluția pe scurt a instanței.
Hotărârea magistraților nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel de către Municipiul Cluj-Napoca și primarul Emil Boc.
Abateri financiare de peste 9 milioane de lei la Primăria Cluj-Napoca
Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2021 la nivelul municipiului Cluj-Napoca, publicat de Curtea de Conturi dezvăluie o altă serie de probleme:
- Neînregistrarea în evidența contabilă a participării Municipiului Cluj-Napoca la capitalul social al Societății Comerciale Termoficare Napoca S.A, în sumă de 4.231.000 lei;
- Nu a fost înregistrat în domeniul public al Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Cluj-Napoca, respectiv în evidența contabilă, drumul nemodernizat denumit „Drumul Radului”, în condițiile în care pe acest drum au fost efectuate în anul 2020 cheltuieli cu reparații curente de întreținere străzi nemodernizate, în sumă de 1.842.631,11 lei;
- Nu au fost recuperate de la bugetul statului subvențiile acordate de UATM Cluj-Napoca operatorului de transport public local în sumă de 7.011.781 lei, reprezentând contravaloarea abonamentelor gratuite pentru elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, conform Legii educației naționale nr. 1 din 2011;
