
Primăria Cluj-Napoca, condusă cu mână fermă de Emil Boc, s-a specializat în pierderea proceselor. De data aceasta, prin Comisia Locală de Fond Funciar, din cauza neglijenței crase, Primăria a pierdut un teren de 5.000 de m², pentru că nu au fost capabilă să conteste decizia judecătorească la timp, iar apelul a fost considerat perimat. Prin decizia definitivă a instanţei terenul a ajuns în posesia infractorului Petru Dorin Mărginean.
Cum a ajuns Petru Dorin Mărginean proprietar
Pe terenul care a aparţinut Statului Român în administrarea operativă a G.I.G.C.L. judeţul Cluj, este construită o casă, proprietate privată. Povestea începe în anul 2015, în momentul în care moştenitorul a vândut casa lui Dorin Petru Mărginean, în schimbul sumei de 112.000 de euro. De la momentul înstrăinării, Mărginean nu foloseşte doar casa, ci întreaga suprafață de teren de 5.498 m2. În acest context, este important să înțelegem cadrul legal în care se află acest teren și cum se aplică dreptul la proprietate.
În cazul terenurilor aferente locuinței care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora pot solicita comisiei județene emiterea titlului de proprietate, în conformitate cu prezenta lege, în următoarele condiții: dacă solicitanții sunt înregistrați în registrele agricole, registrele cadastrale și evidențele fiscale; dacă terenul este proprietate a statului român și persoanele solicitante sunt proprietarii construcțiilor de pe aceste terenuri; dacă terenul nu face obiectul unor cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.
În acest context, atât Petru Dorin Mărginean, cât şi moştenitorii terenului au formulat o cerere pentru obținerea titlului de proprietate pentru întreaga suprafață de 5.498 mp, inclusiv terenul care reprezintă curtea și grădina. Însă, moştenitorii nu s-au încadrat în termenul prevăzut de lege.
Moştenitorii terenului nu au formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul legal
Nici reclamanții, nici antecesorii acestora nu au depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu sau asupra altor terenuri, în termenul legal, deși legislația în vigoare permitea acest lucru. Conform Legii nr. 1/2000, care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, și altor acte normative relevante, moștenitorii aveau dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate până la 30 noiembrie 2005.
Legea prevede că persoanele care nu au depus cererea de reconstituire în termenul stabilit, precum și acelea care au fost respinse sau li s-au modificat documentele de proprietate, puteau formula cereri până la această dată limită. De asemenea, s-a stabilit că, în cazul în care, după depunerea cererilor, se identificau alte terenuri care fuseseră în proprietatea petenților, acestea trebuiau restituite pe vechile amplasamente, dacă erau libere.
Cu toate acestea, în cazul de față, nici reclamanții, nici antecesorii acestora nu au depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu Primăria municipiului Cluj-Napoca sau la Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca. Deşi moștenitorii aveau opțiunea și dreptul de a depune cererea de reconstituire, nu au făcut acest lucru în termenul legal, astfel Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea considerând-o inadmisibilă. Astfel, Mărginean a devenit proprietarul terenului, iar acum îl scoate la vânzare pentru suma de 2600.000 de euro.
Strămutarea procesului la Bistriţa-Năsăud
Curtea de Apel Cluj a analizat cererea de strămutare formulată de Petru Dorin Marginean referitoare la dosarul care vizează Comisia Locală de Fond Funciar Cluj-Napoca, Agenția Domeniilor Statului și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj, aflat pe rolul Tribunalului Cluj. Acesta a solicitat ca procesul să fie mutat la un alt tribunal din circumscripția Curții de Apel Cluj, invocând motive de imparțialitate.
Un aspect esențial al cererii a fost faptul că o rudă apropiată a uneia dintre părți este judecător la Tribunalul Cluj, ceea ce ar putea ridica suspiciuni privind imparțialitatea judecătorilor.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea și a dispus strămutarea dosarului de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Primăria Cluj-Napoca nu a fost în stare să depună apelul în termenul prevăzut de lege
Tribunalul a constatat că au trecut mai mult de șase luni de la soluționarea cauzei care a dus la suspendarea acestui apel, fără ca părțile să solicite repunerea lui pe rol. Deoarece apelanta nu a dat dovadă de diligență în acest sens, deși era direct interesată de soluționarea apelului pe fond, instanța a reținut culpa acesteia.
Ca urmare, Tribunalul a admis excepția invocată de intervenienți și de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-Napoca, considerând-o întemeiată. În consecință, a constatat perimarea cererii de apel formulate de Comisia Locală pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
Petru Dorin Mărginean, infractor recidivist cu acte în regulă
În 2002, Petru Dorin Mărginean, cercetat pentru tâlhărie, a evadat din arestul IPJ Mureș, unde era încarcerat. Profitând de tavanul șubred al celulei, a reușit să-l spargă și să ajungă în podul clădirii. De acolo, a desprins câteva țigle și a ieșit pe acoperiș, dispărând fără urmă.
Evadarea sa a fost descoperită abia dimineața. Deși în celulă se aflau și alți deținuți, aceștia susțin că nu au auzit nimic, deoarece au dormit profund – o situație cel puțin suspectă, mai ales că fugarul nu avea asupra lui nicio unealtă pentru a străpunge plafonul.
La aceea vreme, Mărginean, se afla pentru a doua oară după gratii. În cele din urmă, după ore de căutări, polițiștii din Praid, județul Harghita, l-au identificat și reținut.

Citeşte şi: Garda Forestieră Cluj nu a reinvestit niciun leu din prejudiciile recuperate în ultimii trei ani
Infactori .ai mari decât în primărie nu exista,știre comunista,daca l ați făcut infractor credeți că va vine cineva in ajutor și va da trernul înapoi?sunteți niște hoți,bravo lui.Nu are nici o legătură ce a făcut el în trecut cu terenul comuniștilor.
Limbricul ăsta vrea să fie judecător constitutional
Nu subevaluati valoarea terenului, comunistilor. Este 3.600.000€!
A fost aranjată și organizată treaba cu complicitatea celor din Primăria Cluj.
În mod normal se poate deschide dosar penal pentru neglijență/abuz în serviciu împotriva celor vinovați din Primăria Cluj și prejudiciul se poate recupera inclusiv de la șeful Emil Boc…
Prin acest articol cred ca domnul consul onorific Zaharia Viorel,administrator al Dominus Vega,dorește să se răzbune pe domnul primar Emil Boc pentru faptul ca nu i-a dat voie să facă ce vrea în ,,cetatuie”,In acest mod nu va câștiga lupta împotriva primarului Emil Boc! Nu toți ludusenii pot avea succes în Cluj Napoca!! Felicitări domnilor antreprenori luduseni Raita Daniel ,Mărginean Dorin,Mureșan Sorin(Ludusul,nu sifonul Teodor)!