Primăria Cluj-Napoca obligată de instanță să refacă trotuarele din centrul orașului 

Primăria Cluj-Napoca a fost obligată, printr-o sentință judecătorească, să reamenajeze o bună parte din străzile și trotuarele din centrul orașului pentru a le permite persoanelor imobilizate în scaune rulante să aibă un acces mai facil. În marea lui creativitate, planul de modernizare a zonei centrale a omis aceste aspecte, de accesibilitate. Pentru a se bucura de un drept fundamental, Sanda Oprescu a trebuit să dea în judecată Primăria Cluj-Napoca. Primul stadiu al procesului, cel de la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost câștigat, astfel că instanța a obligat primăria să refacă zonele de acces cu rampe utilizabile pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. 

În 2015, în urma unui accident, Sandra Oprescu, o tânără avocată din Cluj-Napoca, a devenit dependentă de utilizarea unui scaun rulant pentru deplasare. Pusă în această situație, străzile din Cluj-Napoca au devenit o cursă cu obstacole pe care ea nu le putea depăși. În acest context, în Cluj-Napoca, România și Uniunea Europeană există o legislație pentru accesibilizarea străzilor, iar aceste prevederi trebuiesc respectate prin planurile de dezvoltare urbană. Municipiul Cluj-Napoca duduie de acest tip de planuri, doar primarul Emil Boc a comparat străzile din centrul orașului cu cele ale marilor orașe precum Bruxelles, Berlin, etc. Însă, edilul nu a observat că majoritatea străzilor din centru, modernizate în bătaie de joc, nu au zone de acces pentru această categorie de persoane. Majoritatea străzilor au fost modernizate relativ recent, în ultimii 10-20 de ani, însă cu nerespectarea acestor măsuri care privesc accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități.

Flagrant la poziția autorității locale în acest proces este că s-a transmis ideea că femeia ar trebui să aștepte modernizarea tuturor străzilor din oraș.

Sandra Oprescu a deschis acest proces în decembrie 2020. Pe parcursul ședințelor de judecată, reprezentanții primăriei clujene au încercat să transmită ideea că se derulează o serie de lucrări de modernizare, în care sunt cuprinse și realizarea unor rampe de acces pentru persoane cu handicap locomotor, însă acest lucru nu era real.

Spre exemplu, la unul dintre termene, în septembrie 2022 reprezentanții primăriei au depus la dosarul de judecată situaţia actualizată a lucrărilor la nivelul lunii august 2022, pentru a face instanța să creadă că ”se lucrează”. Mai mult, ei au susținut că aceste lucrări se realizează în urma unor avize emise de Comisa de circulație, fără să specifice că întrunirile acestei comisii pot fi numărate pe degetele de la o mână.

”Deşi reclamanta face referire la termenul din 2003, legea şi ratificarea este din anul 2010, deci ele nu prevăd un termen întrucât, astfel cum a arătat mai sus, este nevoie de un buget, de o aprobare a Consiliului Local pentru aceste bugete şi locale şi care au o procedură prevăzută de Codul fiscal, deci sunt proceduri independente de nevoia şi necesitatea de adaptare a acestor lucrări. Totodată, nu este vorba despre un refuz de a asigura o adaptare rezonabilă şi, astfel cum se poate observa în ultimii ani, în toate proiectele de reamenajare/reabilitare derulate de către autorităţi, acestea au fost cuprinse pentru a asigura nediscriminarea persoanelor cu dizabilități.”, este poziția administrației locale în acest proces. 

În replică, reprezentanta Sandei Oprescu a arătat că, până la acest moment, de la data introducerii acţiunii, cei din administrația locală ar fi putut să facă demersuri pentru a obţine avizele, însă nu s-a depus la dosar nicio dovadă cum că ar fi încercat, cel puţin, să accesibilizeze şi spaţiile respective. ”De vreme ce există legislaţie încă din anul 1992 în această materie, de la momentul la care au fost implementate primele proiecte, acestea ar fi trebuit să fie implementate cu respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. În acest mod sigur ar fi fost evitate şi cheltuieli suplimentare din partea pârâţilor. Faptul că pârâţii nu şi-au prevăzut în buget sume necesare pentru adaptarea şi accesibilizarea spaţiilor nu este o chestiune care poate să îi fie imputată reclamantei”, arată documentele dosarului.

În final, judecătoarea Crișan April a admis plângerea și a dispus ca Primăria Cluj-Napoca să refacă zonele de acces care sunt specificate în cadrul soluției pe scurt.

Primăria Cluj-Napoca a mai fost acuzată de discriminare

Nu este prima dată când administrația orașului de cinci stele este acuzată de discriminare.

Anul trecut a fost amendată pentru discriminare împotriva romilor în ceea ce privește criteriile de acordare a locuințelor sociale.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în urma sesizării de către Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru caracterul discriminatoriu al criteriilor privind acordarea locuințelor sociale, prevăzute în HCL nr. 583 din 02.09.2021, care este încă în vigoare. CNCD a reținut săvârșirea faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) și art. 10 lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, prin Hotărârea nr. 298 din 21.06.2023, respectiv a constatat discriminare indirectă, discriminare multiplă și refuzul acordării pentru un grup de persoane a unor drepturi sau facilități, sancționând cu amendă în valoare de 5.000 lei UAT Municipiul Cluj-Napoca.

Centrul de Resurse Juridice arată că, prin criteriile de eligibilitate în accesul la locuințe sociale, sunt discriminate persoanele care au fost evacuate în urma rezilierii contractului de închiriere și care ocupă sau au ocupat în mod abuziv un imobil aflat în proprietatea Statului Român/în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca/Municipiului Cluj-Napoca, ori în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca.

În 2022, Primarul Emil Boc a primit avertisment de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru prevederi ale unei Hotărâri de Consiliu Local care  dezavantajează persoanele fără posibilități financiare, aflate în sărăcie, limitându-li-se  accesul în mijloacele de transport public. La data respectivă, administrația locală a transmis următorul comunicat: „Primăria Cluj-Napoca a luat act de această decizie, care are o valoare de recomandare, lucru pe care noi oricum așa îl facem în practică, atunci când aplicăm această HCL. Aplicam hotărârea de consiliu local în litera, dar mai ales în spiritul ei, adică doar dacă există abuzuri”, precizau reprezentanții Biroul de Presă al Primăriei Cluj-Napoca.

În 2020, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat Primăria Cluj-Napoca în urma unei sesizări efectuate de către un cetățean care susținea că în cadrul programului „Bugetare participativă Cluj-Napoca” a depus un proiect care a fost declarat neeligibil cu motivarea că nu îndeplinește criteriul de regulament care prevede ca proiectul să poată fi asimilat unei investiții care vizează spațiul public. 

Astfel că un locuitor al Clujului a depus un proiect care avea în vedere „Indicatoare turistice/Tourist signs/Turisztikai jelzatablak” dar care a fost declarat neeligibil. Acesta a reclamat ulterior decizia primăriei, motivând că în municipiul Cluj-Napoca trăiesc 50.000 de etnici maghiari, plătitori de impozite și taxe care, în schimbul acestor plăți au dreptul la atenție, atât din partea administrației cât și din partea celorlalți cetățeni. 

În 2013, Primăria Cluj-Napoca a fost obligată de instanță să plătească o amendă de 8.000 lei pentru că a discriminat mai multe familii de romi. Oamenii, care au fost mutați abuziv la Pata Rât, locuiau în zona strada Coastei. Însă acolo Arhiepiscopia Feleacului a vrut să construiască un cămin pentru studenții de la Facultatea de Teologie. Astfel că, la primele ore ale dimineții, primăria a pus jandarmii și polițiștii locali să îi încarce pe oameni și bagajele lor în camioane, pentru a-i muta la Pata Rât.

Ca să nu se păteze O’SĂ de discriminare, juriștii primăriei fac șmecherii până și cu persoanele cu dizabilități

Pentru ca pe imaginea lui Emil Boc să nu mai existe încă o ”pată” de discriminare, juriștii primăriei clujene au recurs la următorul tertip. La fiecare termen al procesului ei prezentau o situație, de fiecare dată nouă, cu străzile pe care se realizau rampele de acces. În virtutea acestui fapt, au cerut instanței respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că ar fi rămas fără obiect. Însă, odată ce instanța ar fi respins cererea de chemare în judecată, realizarea acceselor s-ar fi oprit. Un caz exemplu pentru această situație este pasajul construit în zona Gării Cluj-Napoca: majoritatea scărilor nu au prevăzută nicio rampă de acces, iar cele refăcute sunt impracticabile din cauza unghiului de realizare a rampei.