Tribunalul Cluj a emis o decizie definitivă în procesul deschis de avocata Sandra Oprescu împotriva administrației locale clujene. Femeia a dat primăria în judecată pentru că nu sunt respectate prevederile legislației prin care trotuarele și instituțiile din românia trebuie să asigure un acces facil persoanelor care folosesc scaune rulante. În cazul de față, planul de modernizare a zonei centrale din Cluj-Napoca a omis, în unele zone aspectele de accesibilitate.
La mijlocul acestei luni, Tribunalul Cluj a emis următoarea sentință definitivă: „Admite excepţia inadmisibilităţii în parte a apelului şi în consecinţă: Respinge ca inadmisibil apelul formulat de apelanţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 6862/2022 a Judecătoriei Cluj-Napoca în privinţa dispoziţiilor de efectuare a lucrărilor realizate ulterior pronunţării hotărârii instanţei de fond. Respinge în rest ca nefondat apelul formulat de apelanţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Respinge ca nefondat apelul incident formulat de apelanta Oprescu Sandra împotriva Sentinţei civile nr. 6862/2022 a Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o menţine în totalitate. Obligă apelanţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, în solidar, să achite apelantei Sandra Oprescu suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocaţial acordat în parte, corespunzător pretenţiilor admise. Definitivă”, arată soluția pe scurt a instanței.
Procesul a fost deschis în decembrie 2020, iar Judecătoria Cluj-Napoca a decis în noiembrie 2022 că Primăria clujeană trebuie să refacă o parte din trotuarele din oraș. Lista completă a străzilor unde vor fi făcute modificări poate fi accesată AICI.
Erica Garnier, reprezentata Fundației Motivation România, spune că nu își poate explica de ce o autoritate locală trebuie să fie acționată în instanță pentru a se pune în aplicare legea.
”Din păcate unele lucruri care se întâmplă în România nu sunt cum ar trebui să fie. Există o discrepanță între planurile de pe hârtie, atunci când vine vorba despre modernizarea străzilor, a unui oraș sau construcția unei clădiri și ce se întâmplă în realitate. Poate persoanele care ar trebui să ducă la îndeplinire aceste lucruri nu sunt avizate, poate că nu există resurse umane suficiente, însă lucrurile merg spre bine, cred eu.
Spre exemplu, noi am inițiat o aplicație o aplicație denumită panoul de bord pe care oamenii o pot descărca și problemele sesizate ajung la autoritățile locale sub forma unor petiții cu valoare juridică.
În cazul de față, normal că nu este drept ca oamenii cu dizabilități să fie nevoiți să dea în judecată o primărie pentru a obține ceva ce este acordat prin lege”, este de părere Garnier.
Cum a fost câștigat procesul
În 2015, în urma unui accident, tânără avocată Sandra Oprescu a devenit dependentă de utilizarea unui scaun rulant pentru deplasare. Pusă în această situație, străzile din Cluj-Napoca au devenit o cursă cu obstacole. În acest context, în Cluj-Napoca, România și Uniunea Europeană există o legislație pentru accesibilizarea străzilor, iar aceste prevederi trebuiesc respectate prin planurile de dezvoltare urbană. Municipiul Cluj-Napoca duduie de acest tip de planuri, doar primarul Emil Boc a comparat străzile din centrul orașului cu cele ale marilor orașe precum Bruxelles, Berlin, etc. Însă, edilul nu a observat că majoritatea străzilor din centru, modernizate în bătaie de joc, nu au zone de acces pentru această categorie de persoane. Majoritatea străzilor au fost modernizate relativ recent, în ultimii 10-20 de ani, însă cu nerespectarea acestor măsuri care privesc accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități.
Revenind la procesul deschis de Oprescu, poziția autorității locale poate fi catalogată cu ușurință flagrantă. Reprezentanții primăriei au transmis ideea că femeia ar trebui să aștepte modernizarea tuturor străzilor din oraș.
De asemenea, pe parcursul ședințelor de judecată, reprezentanții primăriei clujene au încercat să convingă instanța că se derulează o serie de lucrări de modernizare, în care sunt cuprinse și realizarea unor rampe de acces pentru persoane cu handicap locomotor, însă acest lucru nu era real.
Spre exemplu, la unul dintre termene, în septembrie 2022 reprezentanții primăriei au depus la dosarul de judecată situaţia actualizată a lucrărilor la nivelul lunii august 2022, pentru a face instanța să creadă că ”se lucrează”. Mai mult, ei au susținut că aceste lucrări se realizează în urma unor avize emise de Comisa de circulație, fără să specifice că întrunirile acestei comisii pe parcursul unui an pot fi numărate pe degetele de la o mână.
”Deşi reclamanta face referire la termenul din 2003, legea şi ratificarea este din anul 2010, deci ele nu prevăd un termen întrucât, astfel cum a arătat mai sus, este nevoie de un buget, de o aprobare a Consiliului Local pentru aceste bugete şi locale şi care au o procedură prevăzută de Codul fiscal, deci sunt proceduri independente de nevoia şi necesitatea de adaptare a acestor lucrări. Totodată, nu este vorba despre un refuz de a asigura o adaptare rezonabilă şi, astfel cum se poate observa în ultimii ani, în toate proiectele de reamenajare/reabilitare derulate de către autorităţi, acestea au fost cuprinse pentru a asigura nediscriminarea persoanelor cu dizabilități.”, este poziția administrației locale în acest proces.
În replică, reprezentanta Sandei Oprescu a arătat că, până la acest moment, de la data introducerii acţiunii, cei din administrația locală ar fi putut să facă demersuri pentru a obţine avizele, însă nu s-a depus la dosar nicio dovadă cum că ar fi încercat, cel puţin, să accesibilizeze şi spaţiile respective. ”De vreme ce există legislaţie încă din anul 1992 în această materie, de la momentul la care au fost implementate primele proiecte, acestea ar fi trebuit să fie implementate cu respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. În acest mod sigur ar fi fost evitate şi cheltuieli suplimentare din partea pârâţilor. Faptul că pârâţii nu şi-au prevăzut în buget sume necesare pentru adaptarea şi accesibilizarea spaţiilor nu este o chestiune care poate să îi fie imputată reclamantei”, arată documentele dosarului.
Primăria Cluj-Napoca a mai fost acuzată de discriminare
Nu este prima dată când administrația orașului de cinci stele este acuzată de discriminare.
Anul trecut a fost amendată pentru discriminare împotriva romilor în ceea ce privește criteriile de acordare a locuințelor sociale.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în urma sesizării de către Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru caracterul discriminatoriu al criteriilor privind acordarea locuințelor sociale, sancționând cu amendă în valoare de 5.000 lei UAT Municipiul Cluj-Napoca.
Centrul de Resurse Juridice arată că, prin criteriile de eligibilitate în accesul la locuințe sociale, sunt discriminate persoanele care au fost evacuate în urma rezilierii contractului de închiriere și care ocupă sau au ocupat în mod abuziv un imobil aflat în proprietatea Statului Român/în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca/Municipiului Cluj-Napoca, ori în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca.
În 2022, Primarul Emil Boc a primit avertisment de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru prevederi ale unei Hotărâri de Consiliu Local care dezavantajează persoanele fără posibilități financiare, limitându-li-se accesul în mijloacele de transport public. În 2020, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat Primăria Cluj-Napoca în urma unei sesizări efectuate de către un cetățean care susținea că în cadrul programului „Bugetare participativă Cluj-Napoca” a depus un proiect care a fost declarat neeligibil cu motivarea că nu îndeplinește criteriul de regulament care prevede ca proiectul să poată fi asimilat unei investiții care vizează spațiul public.
În 2013, Primăria Cluj-Napoca a fost obligată de instanță să plătească o amendă de 8.000 lei pentru că a discriminat mai multe familii de romi. Oamenii, care au fost mutați abuziv la Pata Rât, locuiau în zona strada Coastei. Însă acolo Arhiepiscopia Feleacului a vrut să construiască un cămin pentru studenții de la Facultatea de Teologie. Astfel că, la primele ore ale dimineții, primăria a pus jandarmii și polițiștii locali să îi încarce pe oameni și bagajele lor în camioane, pentru a-i muta la Pata Rât.
Ca să nu se păteze O’SĂ de discriminare, juriștii primăriei fac șmecherii până și cu persoanele cu dizabilități
Pentru ca pe imaginea lui Emil Boc să nu mai existe încă o ”pată” de discriminare, juriștii primăriei clujene au recurs la următorul tertip. La fiecare termen al procesului ei prezentau o situație, de fiecare dată nouă, cu străzile pe care se realizau rampele de acces. În virtutea acestui fapt, au cerut instanței respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că ar fi rămas fără obiect. Însă, odată ce instanța ar fi respins cererea de chemare în judecată, realizarea acceselor s-ar fi oprit. Un caz exemplu pentru această situație este pasajul construit în zona Gării Cluj-Napoca: majoritatea scărilor nu au prevăzută nicio rampă de acces, iar cele refăcute sunt impracticabile din cauza unghiului de realizare a rampei.
