Primăria Cluj-Napoca obligată să returneze o ”furăciune” de aproape 300.000 lei

La sfârșitul lunii trecute, Primăria Cluj-Napoca a pierdut procesul cu firma TCI Contractor General. Compania montase în cadrul  Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), instituție din cadrul administrației locale, 180 de panouri de traducere simultană care nu au mai fost plătite. Valoarea lor a fost de aproximativ 300.000 lei.  Inițial, firma a câștigat procesul la Tribunalul Comercial Cluj, dar instanța superioară a întors decizia cu 180 de grade. Ulterior, s-a ajuns la rejudecarea dosarului, iar acum societatea comercială a avut câștig de cauză la tribunal și curtea de apel.

La sfârșitul lunii ianuarie, Curtea de Apel Cluj a decis să mențină soluția dată de Tribunalul Comercial Cluj în procesul dintre TCI Contractor General și Primăria Cluj-Napoca.

Astfel, s-a menținut soluția conform căreia ”obligă pârâtul (Primăria Cluj-Napoca, n.red.) să restituie reclamantei (TCI Contractor General, n.red.) următoarele bunuri mobile: 180 de bucăţi de sisteme de traducere simultană în 4 limbi, montate la obiectivul de investiţii – Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 20.136,72 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care: 13.685 lei, onorariu de avocat şi 6.451,72 lei, taxă judiciară de timbru. Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5.693,43 lei”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței.

Potrivit cererii de chemare în judecată, cei de la TCI cer restituirea unui număr de ”180 de bucăți de sisteme de traducere simultană în 4 limbi, achiziționate de reclamantă și montate la obiectivul de investiții Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative – CREIC”. Potrivit dosarului, reprezentanții TCI mai cer ca primăria să plătească 284.671,80 lei, reprezentând valoarea sistemului. Litigiul vine ca urmare a contractului încheiat în 2016 încheiat între Primăria Cluj Napoca și firma TCI care s-a obligat să execute și să finalizeze obiectivul de investiții – Execuție Lucrări la obiectivul de investiții Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative – Continuare Lucrări – Rest de Execuție. Prețul stabilit pentru contract a fost de 33.973.159,13 lei fără TVA pentru execuția și finalizarea lucrării, din care cheltuieli diverse și neprevăzute în valoare de 1.872.461,91 lei la care se adaugă TVA la data plății.

În proiectul inițial era prevăzută achiziționarea și instalarea a 2 sisteme de traducere simultană, însă reprezentanții primăriei clujene și proiectantul tehnic au cerut suplimentarea numărului de sisteme la 180 de bucăți.

Cei de la TCI au cumpărat numărul cerut de sisteme de traducere, care au avut o valoare de 284.671,80 lei.

Însă, cei din primărie au refuzat să plătească factura, susținând că dispoziția de șantier nu ar fi fost adusă la cunoștința lor.

Astfel, cei de la TCI au dat Primăria Cluj Napoca în judecată cerând decontarea sistemelor de traducere. Tribunalul Comercial Cluj le-a respins cererea pe motiv că ”în speță nu ar fi incidente dispozițiile care reglementează răspunderea civilă contractuală, întrucât nu ar exista în sarcina Primăriei Cluj Napoca nicio obligație contractuală de a suporta costurile pentru achiziționarea celor 180 de sisteme de traducere”. Decizia a fost menținută și de Curtea de Apel Cluj.

După acest eșec, cei de la TCI au deschis un alt proces în care au cerut primăriei clujene restituirea celor 180 de sisteme de traducere.

Deși nu a vrut să le plătească, în cadrul centrului CREIC Primăria Cluj Napoca se folosește de sistemele de traducere. Cu toate acestea, administrația locală a refuzat returnarea sistemelor.

”Prin Adresa nr. 124495/11.03.2021, pârâtul UAT Mun. Cluj-Napoca i-a comunicat faptul că refuză restituirea acestor echipamente, pretinzând faptul că reclamanta nu ar fi cerut reglementarea financiară pentru completarea acestui sistem și că în mod benevol (gratuit) a procedat la instalarea și predarea acestor echipamente, aceasta după ce prin pozițiile procesuale exprimate în cadrul dosarului a arătat că suplimentarea cu cele 180 de bucăți față de cele 2 deja montate a reprezentat doar o propunere a proiectantului, dar care nu a fost însușită de beneficiar respectiv că nu a acceptat achiziționarea și montarea celor 180 de sisteme de traducere simultană”, se arată în cadrul procesului.

Alexandru Coroian, directorul CREIC, spune că, pentru moment, echipamentele rămân depozitate în cadrul centrului: ”Sunt echipamente de traducere și în momentul de față sunt depozitate in dulapuri. Vizavi de acest proces, am cerut punctul de vedere al primăriei și încă nu au răspuns. Dacă ni se cere noi le punem la dispoziție. Aceste sisteme se utilizau la conferințe. Deocamdată nu rămânem fără ele. Ele sunt la noi în custodie și vom face ce transmite primăria”. 

Probleme au început după ce CREIC a început să o ia la vale

Problemele dintre TCI și Primăria Cluj Napoca au apărut în urma unui alt proces în care s-a demonstrat că atât proiectantul Centrului TEAM, un alt proiect municipal,  cât și reprezentanții administrației locale clujene sunt responsabili pentru faptul că imobilele au fost construite pe un teren instabil.

În 2011, Primăria Cluj-Napoca a atribuit contractul de proiectare firmei Relians Corp care, la rândul ei, a subcontractat proiectarea către firma de casă a Primăriei Cluj-Napoca, SC BOGART.

În 2014, Primăria Cluj-Napoca a încheiat cu TCI CONTRACTOR GENERAL SA contractul pentru construcția proiectului CENTRUL T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere) – Zona metropolitană Cluj – de sprijinire a afacerilor. Prețul a fost de 27.516.170 lei fără TVA. Potrivit legii, TCI a făcut asigurarea proiectului la CERTASIG S.A., suma asigurată fiind de 27.516.170 lei, mai puțin cele determinate de greșeli de proiectare a obiectivului.

În anul 2016 a fost întocmită expertiza tehnică „Consolidare zonă supusă alunecărilor de teren – LOMB F.N.”, de către firma CONSTRUCT CDP SRL.

Concluziile expertizei au arătat că printre factorii ce au dus la manifestarea alunecărilor de teren se numără și proiectarea și execuția unor deblee cu înălțimi de 1,50 – 7,25 m, fără un studiu de stabilitate inițială, studiu care nu a fost întocmit, deși era absolut necesară întocmirea acestuia.

Pe baza recomandărilor expertizei, s-a elaborat un proiect tehnic de consolidare a versantului care presupunea executarea mai multor lucrări de consolidare și sprijinire a taluzului de debleu aferent drumului principal, prin amplasarea unui zid de sprijin de piloți forați, prin efectuarea de lucrări de drenaj, de reprofilare, de refacere a construcțiilor degradate aferente drumului, etc.

Un alt raport de expertiză întocmit pentru determinarea cauzelor apariției alunecărilor de teren a fost făcut de prof. dr. ing. Loretta Batali pentru Noxa Consulting SRL în mai 2018.

Concluziile acestui raport au fost că proiectul tehnic elaborat de Primăria Cluj-Napoca, SC Relians Corp și Bogart Construct „nu a analizat stabilitatea inițială a amplasamentului și nici după amenajarea terenului, nu a analizat stabilitatea taluzurilor proiectate și are lacune în ceea ce privește calculul fundațiilor. De asemenea, unele obiective ar fi trebuit adaptate la specificul terenului – în pantă și cu argile cu umflări și contracții mari”.

Centrul TEAM a alunecat pe ”barba” proiectantului

Lucrările de executat aferente obiectivului de investiții pentru Centrul T.E.A.M., stabilite prin anexele la contract din 2014 au fost o clădire de birouri cu D+P+3E, mai multe hale de microproducție a câte 338 mp. fiecare, stație de pompare, rezervor apă, drumuri și platforme parcări.

Începând cu anul 2015 – și inclusiv până în aprilie 2017, terenul pe care se construia centrul TEAM a început să se surpe, efectele fiind degradarea construcțiilor și a drumului.

Firma a trimis primăriei mai multe note de constatare despre apariția alunecărilor de teren necontrolate în zona Drumului Principal între km 0+180 și km 0+360 și despre faptul că a montat martori pe zona taluzului pentru supravegherea alunecărilor. Alunecările de teren au apărut și în zona Drumului Principal între km 0+600 și km 0+798.

Practic, alunecările au determinat degradarea lucrărilor executate la drumul principal pe toată lungimea sa.

În 2017 au apărut degradări și la pardoseala halei nr. 5. Pe parcurs, au fost înregistrate tot mai multe degradări ale construcțiilor și ale drumului, cauzate de alunecările de teren.