Primăria Cluj-Napoca este obligată să-i plătească unei clujence aproape 200.000 euro pentru o expropriere din anul 1993. Este vorba despre terenul situat pe strada Aurel Vlaicu nr. 21, teren ocupat în vederea utilităţii publice a lucrărilor constând în construcţii adiacente podului rutier din cartierul Mărăşti, intersecţia străzilor Aurel Vlaicu, Teodor Mihali şi Ialomiţei. Cazul a ajuns şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În anul 1993, Ministerul Finanţelor a emis un acord privind obiectul de investiţii ”Pasaj rutier denivelat Aurel Vlaicu în municipiul Cluj-Napoca”, cu caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici din anexă. Prin Decizia nr. 83/05.11.1993 a Delegaţiei permanente a Consiliului Judeţean Cluj a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii: ”Pasaj rutier denivelat Aurel Vlaicu în municipiul Cluj-Napoca – judeţul Cluj”, iar prin hotărârea nr. 5/27.04.1995 a Consiliului Judeţean Cluj se declara de utilitate publică de interes local lucrarea ”Nod de circulaţie cu pasaj rutier denivelat, la intersecţia străzii Aurel Vlaicu cu strada Cehoslovaciei din municipiul Cluj-Napoca.
Lucrarea a fost executată în baza Autorizaţiei de construire nr. 27226/04.11.1994, eliberată de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca în favoarea RADP Cluj, ocupând o suprafaţă de 767 mp din terenul în suprafaţă totală de 1198 mp, aflat în proprietatea doamnei Rozalia Stan.
Ce spune legea despre expropriere şi ce etape nu s-au respectat
Potrivit art. 1 din Legea nr. 331994, exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească. În conformitate cu art. 7 şi art. 8 din Legea 33/1194, ”utilitatea publică” se declară de către Consiliile judeţene pentru lucrările de interes local, ”după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei”. Potrivit prevederilor art. 12 din lege, „după declararea utilităţii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile ei şi construcţiile propuse spre expropriere”, urmând ca, ulterior îndeplinirii procedurilor de mai sus, în conformitate cu prevederile Cap. IV din legea menţionată să procedeze la exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor.
Astfel, potrivit dispoziţiilor Legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, procedura de expropriere presupune parcurgerea următoarelor etape: cercetarea prealabil pentru justificarea interesului local, declararea utilităţii publice, executarea planurilor cuprinzând terenurilor şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despăgubire, notificarea persoanelor titulare de drepturi reale a propunerii de expropriere, sesizarea tribunalului de către expropriator pentru a se pronunţa cu privire la expropriere (în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă această cale de atac a fost respinsă), stabilirea despăgubirilor fie prin învoiala părţilor în faţa instanţei, fie către instanţă în baza unui raport de expertiză întocmit de o comisie de experţi şi într-un final plata despăgubirilor şi transferul dreptului de proprietate.
În cauză nu au fost parcurse toate etapele procedurii, fiind aprobat studiul de fezabilitate, cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi declarată utilitatea publică, conform Acordului nr. 419/1993 al Ministerului Finanţelor privind obiectivul de utilitate publică în cauză, Decizia nr. 83/1993 a Consiliului Judeţean Cluj – de aprobarea a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii menţionat, respectiv Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Cluj, prin care s-a declarat de utilitate publică obiectivul de investiţii ”Nod de circulaţie cu pasaj rutier denivelat, la intersecţia străzii Aurel Vlaicu cu strada Cehoslovaciei, din municipiul Cluj-Napoca”. Lucrările de utilitate publică au fost executate în baza Autorizaţiei de construire nr. 27226/04.11.1994 pe o suprafaţă de 767 mp din terenul în suprafaţă totală de 1198 mp, aflat în proprietatea doamnei Rozalia Stan.
Stan împotriva României
Afectarea terenului de lucrările de utilitate publică a fost constată prin sentinţa civilă nr. 813/2005, pronunţată în dosarul nr. 5678/2004 al Tribunalului Cluj, având ca obiect expropriere, definitivă şi irevocabilă conform Deciziei civile nr. 3477/31/03.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin aceste hotărâri judecătoreşti, instanţa a admis în parte cererea formulată de către reclamanta Rozalia Stan şi a obligat pârâţii Municipiul Cluj-Napoca prin primar, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj să îndeplinească toate formalităţile prevăzute de Legea 33/1994, în vederea utilităţii publice a lucrărilor constând în construcţii adiacente podului rutier din cartierul Mărăşti, intersecţia străzilor Aurel Vlaicu, Teodor Mihali şi Ialomiţei, lucrări care ocupă suprafaţa de 767 mp din teren. În cadrul procesului, a fost întocmit raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie de către un expert tehnic, prin care s-a identificat terenul ocupat de lucrările de utilitate publică.
Procedura de expropriere a terenului, astfel cum a fost identificat în cadrul expertizei din dosarul nr. 5678/2004, nu a fost finalizată, nefiind stabilită şi acordată despăgubirea la care proprietarul expropriat este îndreptăţit şi nici nu s-a făcut transferul dreptului de proprietate asupra acestuia, din proprietatea Rozaliei Stan, respectiv a municipiului Cluj-Napoca.
Având în vedere că Sentinţa civilă nr. 813/2005 nu a fost pusă în executare, proprietara terenului a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care prin Hotărârea pronunţată în cauza Stan contra României la data de 30.06.2015 a decis: ”Statul pârât trebuie să execute decizia internă care a rămas neexecutată până la această dată, respectiv Sentinţa din 28.06.2005 a Tribunalului Cluj (…)”. De asemenea, a obligat statul român să plătească, în termen de trei luni de la data la care sentinţa va deveni definitivă, următoarele sume, convertite în moneda statului pârât, la cursul aplicabil la data plăţii: 3.600 euro,plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, toate prejudiciile împreună, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamantă pentru cheltuieli.
Un nou litigiu pe rolul instanţelor de judecată
Ulterior pronunţării hotărârii de către CEDO în anul 2015, Rozalia Stan a introdus pe rolul instanţelor de judecată un nou litigiu având ca obiect pretenţii. În prezent se află pe rolul instanţelor următoarele litigii: dosar civil nr. 4221/117/2016, având ca obiect pretenţii, în stadiul procesual pe fond, aflat pe rolul Tribunalului Cluj şi dosar civil nr. 4027/211/2017, având ca obiect partaj judiciar, în stadiul procesual fond, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.
În litigiu se face obiectul dosarului nr. 4211/117/2016, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta Rozalia Stan a chemat în judecată Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Judeţul Cluj prin prefect, cu solicitarea de obligare a pârâţilor să achite suma de 192.000 euro, cu titlul de despăgubiri, reprezentând valoare de piaţă (250 euro/mp) a suprafeţei de 767 mp, teren situat pe strada Aurel Vlaicu nr. 21 (fosta strada Regele Carol nr. 133), afectată în prezent de o expropriere de fapt pentru cauza de utilitate publică, precum şi a dobânzilor legale calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la plata integrală a sumei respective, precum şi de dezmembrare a imobilului teren prin formarea a două loturi – unul de 767 mp care să se atribuie Statului român cu titlul de drept de expropriere şi unul de 432 mp, care să fie atribuit reclamantei cu titlul de drept de uzucapiune, moştenire şi partaj (acest petit a fost disjuns şi trimis spre soluţionare Judecătoriei Cluj-Napoca, făcând obiectul dosarului nr. 4027/211/2017), cu cheltuieli de judecată.
În vederea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti la care s-au făcut referire şi a soluţionării pe cale amiabilă a litigiilor pe care le are municipiul Cluj-Napoca cu reclamanta Rozalia Stan s-a constituit, prin Dispoziţia primarului municipiului Cluj-Napoca nr. 607/2017, ”Comisia în vederea punerii în executare a unei sentinţe rămase definitive (813/2017), precum şi a unei hotărâri CEDO”.
Stingerea litigiilor
Un document al primăriei arată că în şedinţele comisiei menţionate, ce au avut loc la data de 23.02.2017 şi respectiv data de 24.02.2017, în baza documentelor prezentate, menţionate în procesele verbale de şedinţă şi având în vedere acordul doamnei Rozalia Stan cu privire la încheierea unei tranzacţii pentru suma de 170.000 euro, s-a decis în baza mandatului conferit de către primar să se procedeze la înaintarea spre promovare în deliberativul local a unui proiect de HCL având ca obiect propunerea de aprobare a încheieri unei tranzacţii pentru suma de 170.000 euro în vederea stingerii litigiilor.
Astfel, se propune aprobarea achitării sumei de 170.000 euro, cu titlul de despăgubiri pentru terenul ocupat de obiectivul de utilitate publică ”construcţii adiacente podului rutier din cartierul Mărăşti, intersecţia străzilor Aurel Vlaicu, Teodor Mihali şi Ialomiţei”, în suprafaţă de 767 mp din terenul aflat în proprietatea reclamantei, în suprafaţă totală de 1198 mp şi transferul în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca cu titlul de expropriere.
Valoarea despăgubirii asupra căreia părţile s-au învoit este inferioară celei solicitante de către Rozalia Stan prin cererea de chemare în judecată din dosarul nr. 4221/117/2016, respectiv 192.000 euro, dar şi valorii stabilite prin raportul de expertiză întocmit la cererea primărieide către SC Neoconsult Valuation în luna ianuarie 2017, respectiv 218.600 euro.
