Zona Cetăţuia din Cluj-Napoca va fi reabilitată cu fonduri publice în baza unui contract prin care proprietarii cedează gratuit terenul Consiliului Local. Prin acest proiect, Primăria va reface aleile, va extinde iluminatul public şi va restaura poarta cetăţii aflate, în prezent, într-un stadiu avansat de degradare. Primăria va realiza şi lucrări pentru stoparea alunecărilor de teren din zona Dragalina prin construcţia unui nou zid de sprijin care să se încadreze şi arhitectural în zonă.
Primăria Cluj-Napoca spera ca până în primăvara acestui an să fie întocmite proiectele privind restaurarea şi refacerea zonei, după care întreaga investiţie va fi scoasă la licitaţie. Consiliul Local a aprobat în luna noiembrie 2012 semnarea unui contract de uzufruct încheiat cu titlu gratuit între Primăria Cluj-Napoca şi proprietarii zonei – Unita Turism Holding, BT Leasing Transilvania SA şi Banca Transilvania. Zona care va fi reabilitată este cuprinsă între străzile Drăgălina şi Şerpuitoare, Augustin Bunea şi Călăraşilor, şi respectiv strada Cetăţii. Parcul Cetăţuia a fost în proprietatea Unita Turism Holding din 1994, iar mai recent terenul a ajuns în proprietatea BT Leasing Transilvania, Unita Turism Holding având drept de folosinţă şi posesie.
Contractul cu Unita nu a fost încă semnat, deoarece încă se lucrează la proiecte şi documentaţii. „Suntem în fază incipientă cu parteneriatul, documentaţia de dezmembrare a terenului trebuie înscrisă la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Intenţia noastră este de a simplifica cât mai mult colaborarea, aşa că facem demersuri pentru radierea ipotecii. Ideal ar fi ca acest contract să fie încheiat între două părţi – noi şi primărie”, a declarat Daniela Almăşan, consilier juridic al UTH, pentru Ziua de Cluj. Primăria a eliberat luna trecută un certificat de urbanism de informare, solicitat pentru reconversia cazărmii în birouri şi reabilitarea acesteia, arată aceeaşi sursă.
Teatru de vară şi spaţii verzi
În luna februarie 2012 a avut loc prima dezbatere publică referitoare la soluţiile de amenajare a dealului Cetăţuie. Arhitecţii prezenţi la dezbatere au înaintat propunerea ca Cetăţuia să aibă statut de zonă protejată, care poate fi conferit prin adoptarea unui nou plan urbanistic. Alte idei lansate s-au referit la necesitatea unor intervenţii pentru stabilizarea versantului, precum şi construirea unui teatru de vară. Preşedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Szabolcs Guttmann, a subliniat, sprijinit de fotografii recente ale zonei Cetăţuia, care sunt principalele probleme urbanistice cu care această zonă se confruntă. Este vorba de accesibilitatea limitată, alunecările de teren care schimbă structura dealului de la an la an, precum şi faptul că a fost lăsat în paragină, nefiind vizibile nici un fel de lucrări de întreţinere în ultima vreme.
Printre propunerile concrete se numără amenajarea unui teatru de vară, o idee mai veche, precum şi amenajarea spaţiului verde de pe Cetăţuie inspirat din şi cu ajutorul specialiştilor de la Grădina Botanică. În ceea ce priveşte amenajarea zonei, va trebui ţinut cont şi de faptul că aici există trei monumente istorice în paragină. Szabolcs Guttmann a propus ca acestea să fie luate în grijă de către instituţiile locale, pentru a fi reabilitate şi incluse în circuitul cultural al oraşului.
„Sunt foarte puţine oraşe care dispun de un astfel de punct de belvedere. Acolo e necesar un plan urbanistic de zonă protejată; trebuie să se ţină seama de o serie de lucruri, de dotări. Cu cât întârziem reglementarea acestei zone importante pentru Cluj, cu atât riscăm să ne trezim cu improvizaţii. OAR nu se poate angaja să vină de pe o zi pe alta cu propuneri de panouri şi scări”, a declarat arhitectul Vasile Mitrea în cadrul dezbaterii.
Garnizoana oraşului
Cetățuia a fost clădită între anii 1715 și 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pământ. Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est si nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament.
Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției.
Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.
Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 50. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici.
Diana Gabor
