Consilierul local Ioan Bîldea(PNL) cere ca panourile din centrul municipiului Cluj-Napoca să se amplaseze respectând prevederile legale. El se ocupă astfel de continuarea temelor din Gazeta de Cluj. De aceasta dată este vorba despre panourile ilegale amplasate pe raza municipiului Cluj-Napoca. Firme precum Auchan, Unicredit, Vodafone, World Class, Radio 21, dar şi altele încalcă legea prin intermediul acestor panouri în afara regulamentului făcut chiar de Primăria municipiului Cluj-Napoca.
Bîldea: Centrul a devenit sufocat de publicitate
„În ultima perioadă, centrul istoric al oraşului a devenit sufocat de tot felul de instalaţii de publicitate amplasate ilegal pe domeniul public. Chiar dacă Regulamentul privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate pe raza municipiului Cluj-Napoca aprobat prin HCL 130/2009 (http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/administratie/Regulament_privind_organizarea_autorizarea_si_amplasarea_mijloacelor_de_publicitate_in_Cluj-Napoca.pdf), spune clar că în centru nu se amplasează decât sisteme de publicitate, bannere, panouri pe o perioadă scurtă şi care fac referire al evenimente culturale, totuşi poliţia locală nu ridică panourile, prismele sau cuburile de dimensiuni uriaşe plasate peste tot în zona centrală, prin care se face publicitate ofertelor comerciale ale diferitelor firme ba mai mult, primăria le şi autorizează. Deci primăria îşi încalcă propriul regulament, şi permite ca oraşul să devină un spaţiu expoziţional pentru tot felul de reclame, care deranjează prin dimensiunea şi densitatea lor în centrul istoric.
Consilierul liberal îl ia pe Boc la întrebări
Conform Regulamentului privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate pe raza municipiului Cluj-Napoca aprobat prin HCL 130/2009:
Art. 9 În zona protejata a municipiului Cluj-Napoca este acceptata:
– amplasarea de firme pe faţada, cu avizul C.Z.M.I.-8 Transilvania Vest şi cu respectarea dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c-n.
– publicitatea (panouri, banner-e s.a.), numai pentru evenimentele temporare şi în interesul comunităţii (festivaluri, sărbători s.a.);
– alte mijloace publicitare, cu excepţia banner-elor, numai cu acceptul C.Z.M.I.-8 Transilvania Vest şi cu respectarea Legii nr. 50/1991 şi art. 5 alin. 2 lit. c-n din prezentul Regulament.
Având în vedere faptul că există un cadru legislativ care reglementează publicitatea în zona centrală, solicit domnului primar Emil Boc, să răspundă public la câteva întrebări:
• În ce bază legală s-au autorizat mijloacele de publicitate dispuse astăzi (conform fotografiilor ataşate) pe zona pietonală a Bulevardului Eroilor şi care nu fac referire la nici un eveniment cultural în interesul comunităţii (festival sau sărbătoare)?
• Câţi bani s-au încasat la bugetul local de pe urma acestor autorizaţii?
• Când va fi supus dezbaterii publice noul proiect de publicitate stradală, care acum se află în analiza comisiei de estetică din cadrul Primăriei, conform informaţiilor apărute în mass-media locală? Este nevoie de o actualizare rapidă a acestui regulament, întrucât Clujul este urâţit de afişajul haotic dispus peste tot în centrul oraşului.
• De ce le este permis celor care afişează evenimente culturale, să instaleze cuburi cu patru feţe, din care doar una este destinata promovării unui eveniment cultural iar celelalte trei feţe sunt destinate reclamelor care nu au ce căuta în centrul istoric, în conformitate cu regulamentul”, arată în scrisoarea sa Ioan BÎLDEA, preşedintele organizaţiei de tineret a PNL Cluj şi Consilier Local PNL.
Ce spune Primăria Cluj-Napoca despre regulament
Oficialii Primăriei municipiului Cluj-Napoca au încercat să ne explice cum stă treaba cu aceste afişe, conform unui articol anterior. Aflăm că „mijloacele de promovare au primit aviz favorabil pentru amplasare în baza HCL 130/2009. Conform art. 9 lit. b din capitolul III al regulamentului privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate de pe raza municipiului Cluj-Napoca: „în zona protejată a municipiului Cluj-Napoca este acceptată publicitatea (panouri, banere ş.a.) numai pentru evenimente temporare şi în interesul comunităţii (festivaluri, sărbători ş.a.)”.
Perioada pentru care au primit aprobare pentru amplasarea acestor prisme/cuburi este maximum 30 de zile, conform art. 25, alin. 1 şi 2 din HCL 130/2009 „Acordul pentru publicitate temporară va fi eliberat pentru evenimente ştiinţifice, manifestaţii culturale sau sportive, de către primarul municipiului Cluj-Napoca. Durata maximă de valabilitate a unui acord este de 30 de zile”, iar pentru această metodă de promovare nu se percep taxe de închiriere”.
Gratis, în sufrageria noastră
Astfel am primit confirmarea că pentru aceste bannere, de care în cea mai mare parte beneficiază societatea Amprenta Advertising (observaţi că se evită nominalizarea beneficiarului), nu se percepe nicio taxă. Aspectul de bâlci al oraşului şi inconvenienţele cauzate clujenilor sau, mai ales, turiştilor, nu aduc nici un beneficiu cetăţenilor. În mod sigur, există destule modalităţi prin care pot fi informaţi despre evenimentele din oraş fără a ocupa Bulevardul Eroilor sau intersecţia de la Hotel Continental. Ca să nu mai vorbim despre fiecare colţişor de iarbă cât de cât vizibil pe marginea drumului şi trotuarele din centrul (istoric!) al oraşului. În plus, se poate observa uşor că Radio Napoca (al patronului Amprenta) sau firmele care au reclamă pe aceste bannere nu sunt manifestaţii culturale!
Însă tocmai promovarea acestor evenimente este, după părerea oficialilor din Primărie, utilitatea publică a acestor dispozitive de afişaj. Aceştia susţin că este vorba despre 25 de bucăţi, dar la o scurtă plimbare prin centru putem număra mai multe. În plus, acestea nu sunt prezente numai în zona protejată (ultracentrală) a oraşului, Primăria lui Boc scoţând la înaintare orice loc le convine „partenerilor”.
Ce-i iese Primăriei
Dacă tot e gratis, de ce oferă Primăria aceste spaţii, ne întrebam într-un articol anterior? Pentru că este partener în cadrul tuturor acestor evenimente? Sau pentru că mai are încă facturi de plătit, informal, firmei contractate pentru publicitate?
Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în Articolul 13, arată că ”servituţile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituţi sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate”. Uzul public înseamna mai nou însă companiile naţionale care au nevoie de spaţiul clujenilor.
