Cel mai controversat cartier al Clujului, Sopor, a primit aviz favorabil din partea Autorității Aeronautice Civile Române. Astfel, cartierul care, în teorie, ar urma să fie cel mai modern din România, planificat după cele mai bune practici europene, mai are de parcurs un singur pas până la aprobarea PUZ-ului în Consiliul Local: avizul de mediu.
Planul Urbanistic Zonal al primului cartier construit „de la zero” după ‘89 în România se află în curs de realizare. De aceste aspecte se ocupă Asiza Birou de Arhitectură SRL – o echipă coordonată de arhitecții Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu – care a fost aleasă în urma unui concurs internațional de soluții organizat de Primăria Cluj-Napoca și Ordinul Arhitecților din România.
Masterplanul pentru Sopor ar putea fi aprobat la toamnă
De curând, arhitectul Octav Olănescu a declarat pentru un post local de radio că masterplanul ar putea fi aprobat în Consiliul Local în această toamnă sau chiar mai curând, după obținerea avizului de mediu.
„Am primit avizul de la Aeronautică, a durat foarte mult și a trebuit să facem tot felul de schimbări. Pentru fiecare aviz trebuie să facem schimbări. Următoarea etapă este evaluarea de mediu, care va cuprinde și o dezbatere publică pe probleme de mediu, cam în 45 de zile. După ce vom avea toate avizele, urmează etapa de aprobare a masterplanului în Consiliul Local. Până la toamnă, chiar mai repede”, a explicat arhitectul Octav Olănescu.
Chiar dacă în teorie situația pare a fi destul de simplă, problemele cartierului despre care primarul Emil Boc a declarat că se doreşte a fi „un Mănăştur al secolului al XXI-lea” sunt mult mai ample. Mai exact, cei peste 900 de proprietari nu au ajuns încă la un consens cu primăria și arhitecții. Cu toate că li s-a propus să să se asocieze și să împartă câștigul în funcție de dimensiunea terenurilor pe care le posedă, aceștia sunt extrem de nemulțumiți deoarece potrivit PUG-ului în vigoare, terenul are încadrarea urbanistică în UTR ULi/c – Zonă locuințe individuale, semicolective și colective mici, nicidecum ceea ce propune PUZ-ul pentru Sopor, zonă ce ar urma să fie împânzită de blocuri și spații verzi.
Proprietarii susțin că s-a omis cu bună știință de către proiectanți și arhitecți, impactul pe care îl pot avea aceste construcții (blocuri) pentru apele minerale și izvoarele care sunt în imediata vecinătate a Băilor Someșeni. Respectiv pentru fundațiile acestor construcții nu se specifică adâncimea lor raportat la pânza freatică care alimentează izvoarele și modul în care se execută forarea fundațiilor.
Proprietarii își pun întrebări și cu privire la modul în care va fi afectat traficul din zonă, care este deja sufocat, după ce în Sopor vor fi peste 50.000 de locuitori, iar mini-cartiereul Elenei Udrea de pe Dealul Borzaș va fi edificat.
„Acest PUZ nu precizează în mod clar circulația autovehiculelor care vor tranzita Calea Someșeni și modul în care această stradă va putea să fluidizeze circulația auto și așa sufocată la maxim de cei care se deplasează pe direcția Cluj-Napoca – Apahida/Dezmir sau a viitorului cartier de blocuri de pe str. Moș Ion Roată – Someșeni, cunoscut ca blocurile lui Udrea.”, au semnalat proprietarii.
Suprafaţa de teren a zonei este parţial inundabilă
De asemenea, avizul de mediu ar putea fi unul dintre factorii care ar putea să dea planurile municipalității peste cap, mai ales că este vorba de o suprafață extrem de mare de teren, mai exact 250 de hectare, suprafața de teren a zonei este parțial inundabilă și planul se suprapune cu alte planuri viitoare.
Reporterii Gazeta de Cluj au trimis o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public către Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, cerând să ne fie expuse motivele care stau la baza neemiterii, până în prezent, a avizului de mediu.
Potrivit APM Cluj: „Planul pentru Elaborare Plan Urbanistic Zonal în condiţiile Legii nr. 350/2001 modificată şi actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”, se află în prezent, în procedură de reglementare de mediu la APM Cluj, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. APM Cluj a emis Decizia etapei de încadrare nr. 143/SEA din 24.11.2021 cu evaluare de mediu, având în vedere că planul a fost încadrat la art. 5, alin. 2. a) din HG 1076/2004, datorită posibilelor efecte asupra mediului, planul urmând a fi supus procedurii de adoptare cu aviz de mediu. Motivele care au stat la baza solicitării evaluării de mediu sunt: suprafaţa mare de teren reglementată prin plan, respectiv 250 ha; suprafaţa de teren a zonei studiate care este parţial inundabilă; terenul este: parţial zonă de protecţie/de siguranţă a magistralei de gaz metan; parţial zonă de protecţie/de siguranţă a infrastructurii feroviare; parţial zonă de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologică; planul se cumulează cu alte planuri/proiecte viitoare;implementarea planului are ca efect folosirea terenului în mod intensiv. Procedura de reglementare de mediu va continua cu realizarea evaluării de mediu, necesară pentru emiterea avizului de mediu.”, se arată în răspunsul comunicat de Biroul de Presă al APM Cluj.
Imobilele din Sopor se vând ca pâinea caldă
În ciuda controverselor iscate, Soporul este cel mai căutat și scump cartier din Cluj-Napoca. Un studiu realizat de experții imobiliari clujeni arată că Soporul se plasează pe prima poziție în topul cartierelor din orașul de cinci stele preferate de cei aflaţi în căutarea unei noi locuinţe cu un procent de 21%. După cum era de așteptat, prețurile sunt pe măsură. Prețul mediu al apartamentelor vândute în sopor este de 3083 de euro/metrul pătrat.
Dacă totul va merge „ca la carte”, cum susține Emil Boc, anul acesta va fi aprobat masterplanul Sopor și se vor încheia negocierile cu proprietarii.
„Va fi un cartier făcut ca la carte. Prima dată facem străzile, stabilim locul de parc, de creșă, de centru de cartier și apoi se construiește un nou cartier al orașului. Vrem să facem după regulile după care trăim. Să aibă omul la 15 minute de mers pe jos până la parc, școală, grădiniță, creșă, bancă, centru de cartier. După aceea ca să mergi de acolo să ai alternativă, fie transportul în comun că va fi autobuz, troleibuz, metrou, la un moment dat, când se va extinde, pistă de biciclete. În ultimă instanță, pe locul 3 – 4 să ai mașina personală”, a susține Emil Boc.
