O clujeancă a solicitat Primăriei Cluj-Napoca revocarea unor acte administrative, considerând că este nelegal ca municipalitatea să instituie o servitute de utilitate publică pe terenul unor persoane particulare. Cazul a ajuns în instanţă, unde Tribunalul Cluj i-a dat acesteia câştig de cauză.
Clujeanca Maria Viscan este proprietara unei parcele pe strada Antonio Gaudi şi a solicitat revocarea parţială a unei Hotărârii nr. 737/2017 (privind completarea Regulamentului Local de Urbanism şi de reglementarea situaţiei terenurilor afectate de servitute publică) în ceea ce priveşte revizuirea art. 25 din Regulamentul Local de Urbanism (RLU) şi revocarea parţială a Hotărârii nr. 493/2014 privind aprobarea documentaţiei ”Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, în sensul modificării documentaţiei în ceea ce priveşte terenul aflat în proprietatea acesteia, respectiv a eliminării menţiunii existenţei unei servituţi de utilitate publică.
Prin plângerea prealabilă formulată de Maria Viscan, aceasta a solicitat Primăriei Cluj-Napoca revocarea parţială a Hotărârii nr. 493/2014 în ceea ce priveşte obligativitatea implementării noilor profile stradale, obligativitatea respectării profilului tip III E – 16 m pentru toată strada Antonio Gaudi şi modificare UTR (unitate teritorială de referinţă) atribuită parcelei pe care o deţine din ULiu (adică terenuri cu destinaţie agricolă – păşuni, fânaţe, arabil – sau libere situate în intravilanul municipiului) în Liu (zonă caracterizată de funcţiunea rezidenţială de densitate mică). Plângerea pe care clujeanca a înaintat-o a fost prezentată Consiliului local şi a fost dezbătută în 31 mai 2016, însă a fost respinsă, menţinându-se astfel respectarea profilelor stradale stabilite prin Planul Urbanistic General (PUG) şi menţinerea încadrării funcţionale UTR ULiu.
Şi-a căutat dreptatea în instanţă
Apoi, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, clujeanca Maria Viscan a solicitat anularea parţială a HCL nr. 493/2014 privind aprobarea PUG în sensul modificării încadrării date imobilului deţinut de aceasta din UTR ULiu în UTR Liu.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea primăriei la emiterea autorizaţiei de construire în condiţiile impuse de HCL nr. 86/2015 privind aprobarea PUD (Planul Urbanistic de Detaliu) pentru locuinţa D+P+E pe strada Antonio Gaudi nr. 48 şi în conformitate cu documentaţia DTAC (documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire) depusă în aprilie 2016.
Prin sentinţa civilă pronunţată de Tribunalul Cluj s-a hotărât anularea art. 25, alin. 3 şi 4 şi art. 31, alin 5 din Regulamentul Local de Urbanism (RLU), iar primarul este obligat să emită în favoarea clujencei autorizaţie de construire. Sentinţa nu este definitivă, primăria a depus recurs şi procesul se va judeca luna viitoare.
Reprezentanţii primăriei consideră corectă modalitatea de lărgire şi modernizare a drumurilor, prin impunerea unor retrageri şi păstrarea liberă a suprafeţelor de teren adiacente drumurilor şi nu prin instituirea de servituţi. Astfel, Direcţia Generală de Urbanism a propune Consiliului local respingerea plângerii prealabile ca nefondată în ceea ce priveşte revocarea parţială a Hotărârii nr. 737/2017 şi revocarea parţială a Hotărârii nr. 493/2014.
Proces câştigat în instanţă
În plângerea respectivă, Maria Visan a făcut referire la o cerere parţial identică înregistrată la Tribunalul Cluj, unde instanţa a dispus modificarea PUG în sensul eliminării din RLU a art. 25, alin. 1, alin. 3 şi alin. 4 şi a art. 27, alin. 4, anularea parţială a unei Hotărâri de Consiliu Local şi obligarea primăriei la emiterea autorizaţiei de construire. În această speţă, clujenii Ioan şi Ana Marian-Muncaciu au cerut instanţelor clujene anularea acestor acte emise de autorităţile publice locale. Referitor la sentinţa dată în acest dosar, instanţa a constatat că ”în competenţa autorităţii locale este doar delimitarea servituţilor de utilitate publică şi nu instituirea de servituţi noi”. Se mai afirmă în sentinţă că ”stabilirea regimului de folosinţă a terenurilor, atâta timp cât nu mai are caracterul unei exproprieri forţate, este în competenţa autorităţii locale, prin urmare această modalitate trebuie urmărită în atingerea obiectivelor de lărgire şi modernizare a drumurilor, prin impunerea unor retrageri şi păstrarea liberă a suprafeţelor de teren adiacente drumurilor, desigur, cu iniţierea ulterioară a procedurilor de expropriere, dacă şi când se va decide lărgirea”.
Procesul a fost câştigat definitiv de clujeni.
”Respinge recursurile declarate de pârâţii P.M. Cluj-Napoca şi C.L. al M. Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 3504 din 18.11.2016 pronunţată în dosarul nr. 2729/117/2016 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este definitivă”, se arată în soluţia pe scurt.
