Primăria Cluj-Napoca a anunţat recent finalizarea Planului Urbanistic General, care mai aşteaptă doar avizele necesare pentru a intra în vigoare. În acest context, arhitecţii care au contribuit la elaborarea acestuia sunt încântaţi că spaţiul verde din Cluj depăşeşte aşteptările, astfel că ne putem clasifica, la limită, în categoria oraşelor „verzi” din Europa.
„Studiile de mediu realizate în etapa preliminară PUG-ului au identificat teritorial suprafeţele care creează cadrul natural al Clujului, pentru că ceea ce contează la calitatea mediului sunt suprafeţele de teren suficient de mari ca să aibă impact ecologic. Ceea ce s-a relevat din acest studiu şi calculul suprafeţelor care formează cadrul natural, avem circa 100 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor”, arată arhitectul Eugen Pănescu, care a făcut parte din echipa care a lucrat la Planului Urbanistic General, citat pe site-ul Primăriei.
Această suprafaţă cuprinde atât spaţiile verzi de pe teritoriul public, cât şi cele de pe proprietăţile private. În 2010, la demararea demersurilor de estimare a suprafeţei de spaţiu verde per cap de locuitor şi elaborare a registrului spaţiilor verzi, Primăria Cluj-Napoca estima că proprietăţile private includ o mai mare suprafaţă verde decât spaţiile publice.
Proprietăţile private, „mai mult verde”
Reprezentanţii municipalităţii au estimat la momentul respectiv că în Cluj-Napoca există 920 de hectare de spaţiu verde, dintre care 643 de hectare reprezintă proprietăţi private. Raportat la un număr de 318.000 de locuitori, norma calculată era de 28,9 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor.
Conform Ordonanţei de Urgenţă 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, “autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 metri pătraţi/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 metri pătraţi/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013”.
În lege, termenul de spaţii verzi nu se referă la proprietăţile private, ci doar la spaţii publice cu acces nelimitat. Acestea pot fi de la grădini botanice, parcuri şi grădini zoologice, zone aferente creşelor, grădiniţelor sau altor structuri publice.
Între timp, Primăria municipiului Cluj-Napoca a finalizat Registrul Spaţiilor Verzi pentru domeniul public şi privat al statului, iar rezultatul a fost că avem 25,6 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, avem un total de 8.140.800 mp de spaţiu verde pe domeniul public şi privat al statului.
„La realizarea Registrului Spaţiilor Verzi au fost luate în considerare spaţiile verzi de pe aliniamentele stradale, scuaruri şi cimitire, cele din parcuri şi din pădure, cât şi spaţiile verzi aferente instituţiilor de cult, învăţământ sau a bazelor sportive, iar numărul mediu de mp de spaţiu verde a fost calculat la o populaţie de 318.000 de locuitori, conform Direcţiei Judeţene de Statistică”, scrie pe site-ul Primăriei.
Aproape de norma europeană
Potrivit sursei citate, cerinţa Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor până în anul 2013, de care ne apropiem considerabil. Cei 25,6 mp per cap de locuitor au fost calculaţi în urma realizării unei evidenţe a terenurilor statului, nu şi a celor de pe terenurile proprietate privată, „în ciuda faptului că beneficiile aduse de prezenţa vegetaţiei sunt generale şi accesibile întregului oraş. Astfel există o statistică tehnică şi una reală, a cât de verde este Clujul”, spun reprezentanţii Primăriei.
O analiză a Econtext arată că prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, dar şi pentru administraţiile locale care doresc să corespundă normelor naţionale şi europene. „Din păcate, românii se bucură prea puţin de această zonă verde, de spaţiile verzi din oraşe”, concluzionează Econtext.
Publicaţia a elaborat o hartă verde a României care arată în ce judeţe avem cele mai marii arii de verdeaţă şi cum au evoluat acestea în ultimii 20 de ani, din 1991 pana la finele anului 2010.
Prin arii de verdeaţă se înţelege tot ceea ce înseamnă spaţiu verde (grădini publice, parcuri, scuaruri publice, chiar şi cele de pe lângă blocuri etc.) şi se află în administrarea statului. Analiza se concentrează pe două aspecte: care sunt judeţele unde există cel mai mult spaţiu verde şi cu cât s-a diminuat sau a crescut spaţiul verde în acest interval de 20 de ani.
Clujul, fruntaş la creşterea suprafeţelor verzi
Pe ansamblu, la nivel naţional, în cei douăzeci de ani, volumul spaţiului verde a urcat cu 366 de hectare, de la 21.639 hectare în 1991, până la 22.005 în 2010. Din cele 42 de unităţi administrative ale României, 41 de judeţe + Bucureşti, spaţiul verde s-a diminuat în 18 şi a crescut în 24.
Situaţia pe judeţe din ultimii 20 de ani arată că cea mai mare „defrişare” a spaţiului verde a avut loc în judeţul Constanţa. Din 1991 şi până în prezent, Constanţa a pierdut circa o treime din spaţiul verde. Mai precis, 453 kilometri, de la 1.366 de hectare în 1991, până la 913 hectare în 2010. Econtext pune pierderea pe seama ritmului excesiv de construcţie din zonă. Procentual, cel mai prost stă Gorjul, unde spaţiul verde aproape s-a înjumătăţit în acest timp, iar Braşovul este şi el aproape de această statistică tristă.
La polul opus, cel mai bine stau judeţele Galaţi, Dolj, Cluj, Satu Mare care au înverzit cu zeci de hectare de grădini şi spaţii verzi. Astfel, în 1991 Clujul avea 849 de hectare de spaţiu verde, iar această suprafaţă a crescut în 2010 la 1228, creşterea fiind de 379 de hectare.
Topul cartierelor clujene, în funcţie de suprafaţa de spaţiu verde
1. Gruia – 2.473.236 mp (include şi zona Hoia)
2. Gheorgheni – 2.291.811 mp
3. Mănăştur – 1.167.793 mp
4. Centru – 457.298 mp
5. Zorilor – 435.998 mp
Diana Gabor
