Cu patru luni înainte de alegerile parlamentare, o nouă propunere legislativă, semnată de zeci de deputaţi şi senatori, poate crea o punte de legătură între administraţiile locale din judeţul Cluj şi clujenii plecaţi la muncă în străinătate. Mai mulţi senatori şi deputaţi au depus, la Camera Deputaţilor, o propunere legislativă potrivit căreia primarii vor putea să îşi angajeze un consilier personal pe probleme de diaspora, pentru a menţine legătura cu românii care trăiesc în afara ţării. Gazeta de Cluj i-a contactat telefonic pe toţi primarii Clujului pentru a le afla părerea despre acest proiect de lege.
Cine va avea dreptul la să-şi angajeze consilieri pentru diaspora?
Acest proiect de lege, semnat de 23 de senatori şideputaţi de la PSD, PNL, dar şi neafiliaţi, urmăreşte modificarea şi completarea legii administraţiei publice locale 215/2001 prevede că primarii pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal.
Astfel, prin această iniţiativă, primarii oraşelor, municipiilor, ai municipiilor reşedinţă de judeţ, primarul Bucureştiului precum şi fiecare dintre primarii primăriilor de sector din Bucureşti pot înfiinţa, la cabinetul primarului, compartiment distinct format dintr-un consilier personal pentru relaţia cu diaspora, membru al cabinetului primarului.
”Se doreşte o legătură extrem de strânsă între românii de pretutindeni şi România, dar şi o implicare directă şi continuăîn dezvoltarea ţării noastre. Unul dintre elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este implicarea românilor din diaspora în dezbaterile politice privind viitorul ţării noastre, dar şi în procesul politicii de administraţie locală“, precizează iniţiatorii, printre care sunt şi parlamentari reprezentanţi ai diasporei ca Viorel Badea sau Mircea Lubanovici, în expunerea de motive.
”Diaspora este parte integrantă a României, iar românii din afara graniţelor ţării nu aşteaptă lucruri diferite faţă de ceea ce aşteaptă românii din România. De aceea, implicarea diasporei în reorganizarea valorilor sociale, schimbarea mentalităţilor şi asumarea pro-activă a realităţilor din ţară este esenţială, mai ales printr-un proces de implicare directă”, adaugă iniţiatorii. .
Tot în expunerea de motive, cei 23 de parlamentari susţin că prin adoptarea propunerii legislative, se poate evidenţia şi pune în valoare atât ingeniozitatea cât şi creativitatea românească, beneficiind cu toţii de transferul de idei şi proiecte, în ambele direcţii, din străinătate în România şi invers.
Ce zic primarii Clujului?
Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca este singurul care s-a arătat 100% mulţumit de această iniţiativă şi nu consideră că acest proiect ar putea avea vreun impact negativ.
”Acolo unde situaţia o impune, cred că este o decizie bună având în vedere că peste 10% din populaţia României, după datele pe care eu le deţin, e în afara ţării şi până la urmă este o chestiune reală şi o problemă reală, mai ales la nivelul Timişoarei, Braşovului, Constanţei, Clujului cred că este o decizie bună”, a declarat Dan Tarcea, vicepreşedintele municipiului Cluj-Napoca.
Primarul din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan specifică căacest proiect ar aduce o cheltuială în plus bugetului local, prin urmare un consilier care să se ocupe strict de diaspora nu ar fi necesar.
”Din punctul meu de vedere, diaspora este o componentă importantă a comunităţii, în mod normal primarul ar trebui să ţină legătura cu persoanele plecate din comunitate în străinătate, să nu uităm faptul că primarul are la acest moment, dreptul de a-şi angaja consilieri personal, nu ştiu dacă încă un consilier personal care să se ocupe strict de diaspora este absolut necesar. La Câmpia Turzii, primarul are dreptul la doi consilieri personali, eu cred că unul dintre cei doi se poate ocupa şi de problema relaţiei cu diaspora. Nu cred că o astfel de cheltuială la bugetul local este necesară”, ne-a declarat primarul municipiului Câmpia Turzii, Dorin Lojigan.
Nici MorarCostan, primarul municipiului Dej nu se arată foarte încântat de această iniţiativă a parlamentarilor.
”Acuma nu pot să fac o evaluare foarte practică, dacă ar trebui la nivelul unui municipiu cu 40.000 de locuitori cum ii Dejul sau la nivel de judeţ să fie un consilier pentru probleme cu diaspora. Aici trebuie analizată situaţia, dacă este necesar să fie un consilier din zonă, da, ar fi necesar şi bine să se întâmple lucrul acesta la nivel naţional.
Poate că ar fi un lucru pozitiv, dar atâta timp cât orice se plăteşte din bugetul local, consilierul ar trebui să aibă mai multe atribuţii impuse de primar sau de un consilier din zonă, să aibă atribuţii suplimentare şi să nu se ocupe doar de probleme de diaspora.
”Parlamentarii trebuiau să ne întrebe pe noi înainte”
Ioan Neselean, primarul din Gherla a pus în discuţie o problemă reală, menţionând că problemele nu se rezolvă de pe Facebook din birou, iar o astfel de iniţiativă ar trebui gândită bine dacă într-adevăr se doreşte a menţine legătura cu românii din afara tării.
”Eu nu văd neapărat că ar trebui un consilier pe probleme de diaspora, dar este foarte importantă astăzi în România şi legătura cu cei care sunt plecaţi. Din păcate, noi nu putem să avem aceeaşi legătură strânsă între noi, la fel cum au alte popoare. Eu auzeam că alţi romani de-ai noştri se ceartă când se întâlnesc în străinătate şi nu pentru politică, ci se ceartă pentru femei, pentru avere, noi nu suntem uniţi, din păcate asta e realitatea şi nu ştiu dacă problema am rezolva-o cu un consilier personal.
Consilierul personal, dacă chiar ar fi, ar trebui să fie unul care pe parcursul mandatului să nu facă legăturile numai pe Facebook, să nu-şi fac muncape internet, care într-adevăr, e la moda, dar realitatea şi viaţa-n drum este alta, părerea mea. Ca să ţii legătura cu cineva, trebuie să dai mâna cu el, să se vorbească despre problemele existente şi să contribui la rezolvarea acestora pentru a-l aduce înapoi în ţară.Nu putem rezolva problema cu un consilier care să stea numai în birou, aici e mai mult de discutat, eu aşa văd problema. Ar putea să fie o idee pozitivă, dar ar trebui gândită bine. Nu e suficient doar să îţi angajezi pe cineva, aici este mult mai mult de lucru”, spune primarul din Gherla, Ioan Neselean.
Primarul oraşului Huedin, Mircea Morosan spune că el are deja doi consilieri şi îi sunt suficienţi, dacă ar mai angaja unul, ar fi…degeaba.
”Nu ştiu nimic despre acest proiect legislativ, dar eu am doi consilieri, mie mi-s destui. Dacămai angajez unul, n-au ce lucra”, spune amuzat Mircea Moroşan, primarul din Huedin.
”Păi acuma, noi avem aici diaspora noastră, romii din Huedin care,câţiva, sunt plecaţi din ţară. În acest sens, avem un angajat, un rom, care ţine legătura cu ei, iar dacă va fi aprobat proiectul de lege, vom angaja încă un consilier.
Până la urmă, e o chestie pozitivă şi bănuiesc că toţi primarii îşi vor angaja un consilier pe probleme de diaspora”, continuă acesta.
Singurul care nu a putut fi contactat este Cristian Matei, primarul municipiului Turda.
Mulţi dintre români au fost nevoiţi să plece în lume, în căutarea unui trai mai bun. Potrivit datelor transmise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, centralizate la sfârşitul lui 2015, aproape cinci milioane de români trăiesc şi muncesc în străinătate. Raportările arată că 3,8 milioane români figurează în evidenţaautorităţilor din statele lumii, însă lor li s-ar adăuga cel puţin 1,1 milioane români care locuiesc efectiv în străinătate, dar nu figurează în evidenţe, deoarece fie au dublă cetăţenie, fie nu şi-au înregistrat şederea la serviciile de imigrări.
