Primarii îngenuncheaţi de CCR. Cine sunt edilii clujeni care riscă să plece acasă

Curtea Constitutionala a decis miercuri, 6 iulie, în unanimitate că aleşii locali care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi pierd mandatul. CCR a luat această hotărâre la sesizarea preşedintele Klaus Iohannis, făcută după ce Parlamentul votase o prevedere ce îi menţinea în funcţie pe edilii condamnaţi cu suspendare. În această situaţie se află şi câţiva primari ai jdeţului Cluj care riscă să-şi piardă mandatul în urma decziei CCR.

Decizia a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR

Sesizarea discutată miercuri cu privire la Statutul aleşilor locali a fost depusă pe 22 iunie de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare.

Sentinţa judecătorilor Curţii Constituţionale pune în pericol scaunul de primar a cel puţin 15 aleşi locali din România, care fie sunt urmăriţi penal pentru fapte de coruptie, fie au fost deja trimişi în judecată.

Toţi aleşii locali cu dosare penale care sunt acum investigaţi de DNA sperau să-şi poată continua mandatul, dacă ar fi găsiţi vinovaţi şi condamnaţi cu suspendare.

Însă, magistraţii au admis sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului susţinea în contestaţia trimisă CCR că „a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept”.

Judecătorii CCR au susţinut că legea în forma actuala creează un „regim discriminatoriu, iar soluţia aleasă ar fi deturnat scopul legiuitorului de a apăra integritatea funcţiei de ales local”.

Legea pe care a decis miercuri Curtea prevedea ca primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să poată rămâne în funcţii dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare.Îşi pierdeau mandatul doar primarii şi consilierii care au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare, fie pe infracţiuni de drept comun, fie pentru corupţie. Iohannis a cerut întâi reexaminarea legii, însă cum Parlamentul i-a respins solicitarea, şeful statului contestat-o la CCR

Primarii condamnaţi penal ai Clujului

Decizia Curţii Constituţionale de miercuri a readus în discuţie situaţia primarilor cu condamnări penale din judeţul Cluj. La nivelul judeţului nostru e posibil să îşi piardă mandatul ca urmare a deciziei CRR cativa primari. În această situaţie se regăseşte primarul comunei Baciu, Ioan Florin Mureşan (PSD) care anul trecut a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Acesta a fost acuzat că ar fi primit bani de la mai multe societăţi comerciale în timp ce a intrat pe postul de primar al comunei din judeţul Cluj.

Primarul din Cojocna, Teodor Bucur, cel ce a candidat sub sigla PNTCD, cu un afiş electoral, care avea drept slogan „Cinste, Dreptate, Adevăr”, şi a câştigat alegerile cu 24,76 % din voturi, are o condamnare definitivă şi irevocabilă dictată de Curtea de Apel Cluj în 2014, de 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, într-un caz de fraudare a bugetului Casei de Pensii. Acesta a creat un prejudiciu de 521.000 de lei prin ”rezolvarea” a 63 de dosare de refugiaţi pentru diferite persoane în vârstă, în urma cărora acestea au beneficiat de pensii de refugiaţi.

Un alt primar clujean care este condamnat penal este Gheorghe Cuc, primarul comunei Săcuieu, care are două senţinţe de condamnare penală cu suspendare date de Judecătoria Huedin, una de 5 luni de închisoare, pentru infracţiuni la legea circulaţiei, dată în 2012 şi o alta, tot de 5 luni de închisoare, pentru neglijenţă în serviciu, dată în acelaşi an. Acesta a fost ales primar şi în 2012 iar în 5 iunie a fost reales, cu un procent de 50,05 % din voturi.

Ce de-al patrulea primar care riscă să-şi piardă mandatul ca urmare a deciziei CCR este Ioan Morar, primarul liberal al comunei Râşca, care a primit decizia finală de condamnare chiar înainte de începerea campaniei electorale.Acesta a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj în data de 21.04.2016 la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Morar a câştigat primăria Râşca cu 55,18 % din voturi.

Cum va proceda Gheorghe Vuşcan în cazul primarilor care au condamnări penale

Modificarea Legii nr. 394/2004, privind statutul aleşilor locali care permitea aleşilor locali condamnaţi cu suspendare să-şi păstreze mandatele a fost blocată de Curtea Constituţională şi astfel, rămâne în vigoare prevederea actuală a legii, care spune la articolul 15, alin.2, litera e, că „încetează de drept calitatea de primar în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”.

Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan a explicat ce va face cu primarii care au condamnări penale. Acesta a afirmat că primarii care au încălcat legea au fost suspendaţi din funcţie de fiecare dată, conform legilor în vigoare, iar reţeta CCR se va aplica aşa cum a fost aplicată mereu, indiferent despre ce primar a fost vorba: ”Noi am aplicat corect legea. Aşa vom face şi de aici încolo”.

Prefectul mai spune că în cazul în care va dispune încetarea mandatelor în aceste comune, aici se vor organiza alte alegeri.