Primariile clujene depind de rectificare

Oficialii Primăriei municipiului Turda susţin că deţin un buget de aproximativ 800 milioane de lei şi că încearcă să se descurce cu acesta, deşi majoritatea banilor merg către salariile din administraţia locală şi la cele din învăţământ. Astfel, dintr-un buget aparent mare de 800 de milioane de lei, oficialităţilor din Turda le rămân, pentru derularea de proiecte, doar 220 de milioane. “Ne descurcăm la limita pe care o avem stabilită, respectiv avem un buget de 800 milioane. Din această sumă, 580 de milioane ajung către învăţământ şi salariile din administraţia locală”, a declarat Tudor Ştefănie, primarul municipiului Turda. Edilul a susţinut că speranţa lor stă în rectificarea bugetară a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj din această lună. “Am mai avea nevoie, adiţional, faţă de bugetul nostru, de aproximativ 60 de milioane de lei pentru unităţile de învăţământ, dar şi pentru întreţinerea spitalelor”, a susţinut Ştefănie. Primarul a anunţat că, în pofida sumei de doar 220 de milioane de lei pe care o are disponibilă pentru investiţii, oficialităţile locale au finalizat, în primele şase luni ale anului, anumite investiţii. “Am finalizat câteva investiţii de cofinanţări la lucrări de la Salina din Turda, în domeniul canalizării, un pod peste râul Arieş. De asemenea, am mai construit şi avem proiecte pentru trei grădiniţe, prin proiecte evaluate la 20 de milioane de lei”, a anunţat Ştefănie. Edilul din Turda a mai povestit şi despre alte proiecte derulate de municipalitate, printre care bazinul de înot şi grădina zoologică. “Bazinul de înot, care va fi finanţat în proporţie de 90 % de la bugetul de stat, va costa şase milioane de euro. S-a semnat şi proiectul pentru reabilitarea grădinii zoologice”, a susţinut primarul. Ştefănie a mărturisit că principala problemă cu care se confruntă în ceea ce priveşte bugetul municipiului se referă la scăderea numărului plătitorilor de taxe, fapt care afectează negativ bugetul municipalităţii. “În ceea ce priveşte impozitele, anul trecut am strâns aproximativ 92% din suma pe care trebuia să o primim de la contribuabili, iar anul acesta ne aşteptăm la o nouă diminuare a acestui procent până la 85%”, a susţinut Ştefănie.

Contribuabilii din Câmpia Turzii plătesc cu 25% mai puţine taxe

Oficialii Primăriei din Câmpia Turzii susţin că încearcă să se descurce cu bugetul mic de 30 de milioane de lei de care dispun. “Consiliul Judeţean nu ne stabileşte un buget, este clar că facem noi bugetul nostru, care, în acest an, este de 30 miliarde de lei vechi (n.r., 30 milioane de lei noi)”, a explicat Ioan Moldovan, viceprimarul din Câmpia Turzii. Reprezentantul municipalităţii a confirmat că, în această perioadă, există o diminuare a bugetului datorită scăderii numărului de plătitori de impozite. Astfel, bugetul municipiului Câmpia Turzii suferă pe perioada crizei financiare o diminuare semnificativă datorată scăderii fondurilor de la contribuabili cu un procent de 25%. “În primele luni, respectiv până în luna martie, când populaţia a avut anumite facilităţi la plata impozitelor, au fost destul de mulţi cetăţeni care şi-au plătit taxele la timp şi încasările au mers destul de bine. În momentul de faţă, din cauză că oamenii pleacă în concedii, nu îşi mai plătesc impozitele la fel ca în primele luni. Noi ne aşteptăm ca încasările să crească în trimestrul patru. Normal că mai puţini cetăţeni îşi plătesc taxele în perioadele de criză şi pot spune că am remarcat o scădere cu 25 %”, a declarat Moldovan. În ceea ce priveşte rectificarea bugetară a Consiliului Judeţean din luna iulie, reprezentanţii municipiului Câmpia Turzii se aşteaptă la sume de ordinul miliardelor. “Sperăm că la rectificarea bugetară vom primi fonduri pentru învăţământ, pentru că acolo sunt problemele cele mai mari. Nu ştiu exact de ce sumă avem nevoie, însă avem nevoie de sume de ordinul miliardelor de lei vechi”, a susţinut viceprimarul.

Fondurile europene înzecesc bugetul din Huedin

Oficialii oraşului Huedin încearcă şi ei să se descurce cu bugetul “de criză” şi o fac prin politici iscusite de marketing. “Noi suntem nişte oameni gospodari, încercăm să nu ne înfigem prea tare în cheltuieli. Primul semestru l-am terminat conform graficului şi sperăm că şi în semestrul II va fi la fel”, a declarat Mircea Moroşan, primarul din Huedin. În acest an, reprezentanţii Primăriei estimează că vor primi doar 60-70 de procente din taxele pe care ar trebui să le încaseze de la populaţie. “Probabil că vom încasa 60-70% din taxele de la populaţie, iar întregul buget depinde de încasările de la populaţie. Urmează o perioadă de trei luni în care veniturile din taxe vor fi mai mici, dar sperăm că vor creşte până la sfârşitul anului”, a susţinut Moroşan. Edilul a anunţat că bugetul municipalităţii se rezumă la 15,6 de milioane lei, însă banii cu care rămân oficialităţile locale după plătirea salariilor sunt de maxim două milioane de euro. “Bugetul nostru este destul de mic. Avem undeva la 15,6 milioane de lei. Din banii aceştia, aproximativ 50% merg către salariile din învăţământ, iar nouă ne rămân aproximativ 1-2 milioane de euro”, a declarat Moroşan. Oficialităţile din localitatea Huedin susţin că suplinesc lipsa unui buget mai mare prin atragerea de fonduri europene. “Avem multe proiecte pe fonduri europene prin care vom obţine anul acesta de zeci de ori mai mulţi bani decât cei din bugetul local. Avem un proiect pe fonduri europene pentru colectarea selectivă a deşeurilor, care se va încheia peste câteva luni. Astfel, vom primi aproape două milioane de euro finanţare pentru acest proiect”, a explicat Moroşan. Un alt proiect care se va derula în Huedin se referă la dezvoltarea reţelei de apă şi canal pe o distanţă de 31 de kilometri, pe o perioadă de doi ani. “Un alt proiect pe care îl derulăm, în colaborare cu oficialii Consiliului Judeţean, este cel referitor la extinderea reţelei de apă şi canal pe o distanţă de 31 de kilometri în doi ani. Valoarea totală a proiectului este de 12 milioane de euro, iar Primăria din Huedin participă cu doar 1,5 %”, a afirmat primarul. Edilul din Huedin a anunţat şi alte proiecte pe fonduri europene, printre care construcţia a două proiecte în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), centura oraşului şi un campus şcolar. “Un alt proiect este introducerea gazului în Huedin, care va începe undeva în toamna aceasta. Mai avem în plan şi construcţia a două blocuri ANL, iar săptămâna următoare vom scoate la licitaţie un bloc. Avem un proiect de modernizare a Casei de Cultură de un milion de euro şi avem aprobată construirea centurii oraşului pe fonduri europene. Avem în plan realizarea unui campus şcolar de 180 milioane lei, care va fi compus dintr-un liceu industrial”, a mărturisit Moroşan. În ceea ce priveşte rectificare bugetară, edilul din Huedin a mărturisit că se aşteaptă să primească 10 milioane. “Dacă mă întrebaţi cât aş dori să primesc, vă pot spune că, dacă îmi dau 10 milioane, sunt mulţumit”, a susţinut primarul din Huedin.

Jumătate din bugetul Dejului, către datorii

Oficialii Primăriei din Dej au mărturisit că trebuie să se descurce cu un buget de 320 de milioane de lei. “Avem un buget de 320 de milioane de lei, însă principala noastră problemă este că trebuie să plătim 165 de milioane pentru datorii bancare, restanţe salariale şi facturile neachitate din anii precedenţi. Astfel, avem de plătit 70 de milioane de lei către facturile restante ale Primăriei din anul precedent, 65 de milioane reprezentând dobânzi şi rambursarea unui credit bancar, iar cu 30 de milioane trebuie să se plătească dispoziţii restante ale sporurilor de dispozitiv din anii 2005, 2006, 2007 şi 2008”, a declarat Morar Costan, primarul municipiului Dej. Costan se aşteaptă ca, la rectificarea bugetară, să primească 30 de milioane pentru unităţile de învăţământ. În urma scăderii plătitorilor de impozite, primarul se aşteaptă să primească doar 70% din totalul taxelor cuvenite, în comparaţie cu 90%, cât au primit oficialităţile locale în anii precedenţi.

Tiberiu Hrihorciuc