În contextul deficitului bugetar al României pe finalul anului 2024, PSD și AUR au propus două proiecte de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării, vizând comasarea primăriilor mici. Partidul AUR a sugerat ca localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori să nu mai aibă primării proprii, în timp ce PSD a avansat o variantă mai radicală, propunând ca această limită să fie ridicată la 20.000 de locuitori, afectând inclusiv orașele mici. Aceste inițiative vin ca măsuri de reducere a cheltuielilor administrative și optimizare a gestionării resurselor publice.

Interesele politice vor întârzia probabil implementarea acestei comasări, deoarece măsura ar desființa micile „bisericuțe” politice susținute de un număr restrâns de votanți. În loc să fie gestionată o comunitate de 5.000 de oameni de o singură primărie și un singur primar, un sistem fragmentat permite existența a 7-8 primari, fiecare reprezentând câteva sute de locuitori și având propriile interese, adesea din partide diferite. Această structură favorizează influența și controlul politic la nivel local, în detrimentul unei administrații mai eficiente.

Aceste propuneri, care ar putea reduce cheltuielile bugetare prin eliminarea unor posturi din sectorul public, vizează în special locurile de muncă ale funcționarilor din primăriile mici, unde lucrează adesea 20-30 de angajați pentru localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În cadrul unui studiu realizat despre cele mai mici primării din județul Cluj, am constatat că această situație reflectă un sistem ineficient. Între timp, Guvernul, prin adoptarea controversatei „Ordonanțe trenuleț”, a încercat să redreseze bugetul prin măsuri drastice, precum reducerea salariilor polițiștilor și limitarea facilităților de transport pentru studenți, sacrificând însă alte categorii sociale.

Guvernul României pare să caute soluții la probleme mici, ignorând problemele majore care afectează întreaga țară. În loc să abordeze cauza profundă a dificultăților, atenția este deturnată spre detalii nesemnificative. Într-o țară cu 19 milioane de locuitori, organizarea administrativ-teritorială este supradimensionată. Avem 103 municipii, 216 orașe, peste 2.800 de comune și aproximativ 12.900 de sate.

Unele dintre aceste unități administrative sunt absurde ca dimensiune. Există comune cu doar 80 de locuitori, iar unele orașe nu depășesc 1.000 de locuitori. Situația din județul Cluj este emblematică: sate precum Sântejude-Vale, Daroț, Sicfa, Clapa sau Colonia abia numără 70 de locuitori fiecare.

Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării declara în 2023 pentru PRO TV : „Astăzi avem 2.390 de comune sub 5.000 de locuitori, deci 83,5 la sută nu îndeplinesc acest criteriu, avem trei județe care nu au astăzi nicio comună cu peste 5.000 de locuitori, Caraș Severin, Hunedoara și Județul Olt – în trei județe toate comunele ar trebui organizate”.

Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de cursdeguvernare.ro. 80 la sută din primăriile de comune au nevoie de ajutori de la stat.

Organizarea personalului în primăriile comunelor județului Cluj

  1. Comuna Râșca:
    Primăria deservește o populație de 1.180 de locuitori și are 30 de angajați, alături de 9 consilieri locali.
  2. Comuna Ploscoș:
    Cu doar 540 de locuitori, primăria funcționează cu 11 angajați și este sprijinită de 9 consilieri locali.
  3. Comuna Valea Ierii:
    În serviciul a 871 de locuitori, primăria are 16 angajați și 9 consilieri locali.
  4. Comuna Aiton:
    Primăria deservește 1.061 de locuitori, fiind susținută de 14 angajați și 9 consilieri locali.
  5. Comuna Ciurila:
    Pentru o populație de 2.003 locuitori, primăria are 15 angajați și 11 consilieri locali.
  6. Comuna Pălatca:
    Cu o populație de 1.133 de locuitori, primăria funcționează cu 10 angajați și 9 consilieri locali.
  7. Comuna Vultureni:
    Primăria deservește 1.535 de locuitori, având 10 angajați și 9 consilieri locali.
  8. Comuna Săcuieu:
    Pentru cei 1.369 de locuitori, primăria are 13 angajați și 9 consilieri locali.
  9. Comuna Izvoru Crișului:
    Cu o populație de 1.424 de locuitori, primăria funcționează cu 13 angajați și 9 consilieri locali.
  10. Comuna Mărișel:
    Primăria deservește 1.499 de locuitori, având 15 angajați și 9 consilieri locali.
  11. Comuna Săndulești:
    Cu o populație de 1.944 de locuitori, primăria are 13 angajați și este sprijinită de 11 consilieri locali.
  12. Comuna Geaca:
    Pentru cei 1.410 locuitori, primăria funcționează cu 19 angajați și 9 consilieri locali.
  13. Comuna Borșa:
    Primăria deservește 1.511 locuitori, având un număr semnificativ de 25 de angajați și 9 consilieri locali.
  14. Comuna Sânmartin:
    Cu 1.110 locuitori, primăria are 10 angajați, 8 consilieri locali, plus un consilier personal al primarului.
  15. Comuna Dăbâca:
    Pentru o populație de 1.437 de locuitori, primăria funcționează cu 17 angajați, 9 consilieri locali și un consilier personal al primarului.
  16. Comuna Cornești:
    Primăria deservește 1.325 de locuitori, având 16 angajați și 9 consilieri locali.
  17. Comuna Mănăstireni:
    Pentru 1.174 de locuitori, primăria funcționează cu 14 angajați și 7 consilieri locali.

Răzvan Ciortea, deputat PSD, a declarat pentru Gazeta de Cluj că susține comasarea primăriilor ca parte a unei reorganizări teritoriale menite să eficientizeze administrația publică locală. Acesta a oferit exemplul concret al Primăriei Valea Ierii, care se confruntă cu grave dificultăți financiare, neavând resurse suficiente pentru a acoperi salariile angajaților nici măcar până în luna martie.

„Este absolut necesar să regândim structura administrativ-teritorială. În prezent, multe primării mici, cum este și cea din Valea Ierii, se află într-o situație critică din cauza lipsei de resurse financiare și a incapacității de a accesa fonduri europene. Dacă aceste unități administrative ar fi comasate, nu doar că am reduce cheltuielile administrative, dar am crea condițiile necesare pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare regionale, care să aducă beneficii reale comunităților locale”, a explicat Ciortea.

Deputatul a subliniat că reorganizarea teritorială nu înseamnă doar reducerea numărului de primării, ci și creșterea eficienței în utilizarea fondurilor publice. Prin unirea resurselor mai multor localități, s-ar putea crea o bază solidă pentru accesarea finanțărilor europene, o misiune care este în prezent aproape imposibilă pentru primăriile mici, fără infrastructura și capacitatea administrativă necesare.

„Așa cum stau lucrurile acum, multe primării mici sunt prinse într-un cerc vicios: nu au bani să funcționeze, dar nici nu pot obține fonduri externe pentru a se dezvolta. Reorganizarea ar putea rupe acest cerc și ar deschide noi oportunități pentru dezvoltarea regională”, a concluzionat deputatul.

Senatorul AUR Cristian Șipoș a declarat pentru Gazeta de Cluj că programul de guvernare al formațiunii sale include măsuri menite să sprijine primăriile mici, multe dintre ele aflate în pragul falimentului. Conform acestuia, fiecare primărie va beneficia de un ghișeu special unde cetățenii vor putea rezolva diverse acte administrative, pentru a reduce birocrația și a facilita accesul la servicii publice.

„Este în programul de guvernare să nu lăsăm primăriile mici de izbeliște. Vom crea câte un ghișeu în fiecare primărie pentru a rezolva anumite acte. Totuși, având în vedere situația economică actuală, considerăm că trebuie redus numărul bugetarilor”, a subliniat Șipoș.

Citește și: Premierul Slovaciei distruge clasa politică de la putere din România

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.