Beneficiind de poziția și de sprijinul tatălui său, care a fost, așa cum am arătat, senator și lider (vicepreședinte) al UDMR Satu Mare, primarul Kereskenyi Gabor a avut o ascensiune rapidă în politică și în administrație, demnă de personajul brechtian Arturo Ui. Propagator al unor idei mai radicale, iredentiste și revizioniste, a fost uns președinte al organizației UDMR Satu Mare, iar în scurt timp a fost promovat viceprimar al municipiului Satu Mare, în cursul celui de-al doilea mandat al primarului maghiar Iuliu Ilyes (2008-2012). Folosindu-se de aceste funcții, a adunat în jurul său un grup masiv de tineri ungurI mai radicali, majoritatea simpatizanți ai organizației revizioniste maghiare Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (câte a inclus fantasma numită Ungaria Mare) și ai partidului conservator și ultranaționalist al premierului ungar Viktor Orban (FIDESZ). După ce, cu sprijinul acestei grupări, a obținut controlul asupra organizației municipale a UDMR, l-a inlăturat pe primarul Ilyes din funcția de președinte al acesteia, acuzându-l că a fost prea moderat și concesiv cu etnicii români și reproșându-iinclusiv că vorbește prea corect limba română. A preluat funcția de lider municipal al UDMR, iar la alegerile parlamentare din 2012 s-a pus pe primul loc pe lista județeană a UDMR pentru Camera Deputaților, devenind deputat în Parlamentul României, scrie cotidianul.
La alegerile locale din 2016, Gabor Kereskenyi a candidat și a fost ales primar al municipiului Satu Mare din partea UDMR, iar în 2020 a obținut al doilea mandat de edil șef al Sătmarului După preluarea funcției, principala preocupare a noului edil șef a devenit maghiarizarea aparatului primăriei, prin sporirea numărului de angajați de etnie maghiară și prin numirea unor apropiați în funcții cheie. Pentru ași realiza acest scop, a impus nelegal cunoașterea limbii maghiare drept criteriu pentru participarea la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din primărie. În funcția de administrator public al municipiului Satu Mare a numit un apropiat de-al său, Csaba Masculic, iar pe un alt amic, Gergely Buka, l-a uns director al Casei municipale de cultură G.M. Zamfirescu. În funcția de director general al APASERV, operatorul de apă și canalizare al municipiului Satu Mare și al județului Satu Mare, la care primăria este al doilea acționar după Consiliul Județean, a fost desemnat Ioan Leitner, iar director al Administrației Domeniului Public (ADP), care include în principal piețele comerciale din oraș, a fost instalat Cristian Bozai.
După ce a devenit primar, Kereskenyi a favorizat, în mod vădit, firme cu patroni locali de etnie maghiară si firme din Ungaria în domeniul lucrărilor și serviciilor publice. Aproape toate lucrările de asfaltări și de modernizare sau construire de clădiri au fost atribuite grupului de firme TARR din Livada (TARR BETON, TARR CONST, ș.a. ), al cărei patron este omul de afaceri Attila Csongor Tarr, un apropiat și un sponsor al conducerii locale a UDMR și al Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare. Acest fapt a generat încetarea activității și intrarea în faliment a firmelor de asfaltări și de construcții cu patroni români. La fel, primarul Kereskenyi a urmărit să înlăture firma locală FLORISAL, care deținea salubritatea municipiului Satu Mare de peste două decenii. În acest scop, cu trei ani în urmă, a fost organizată o licitație cu dedicație, în urma căreia serviciul local de salubritate a fost atribuit celei mai mari firme de profil din Ungaria, AVE. FLORISAL a contestat rezultatul licitației în justiție și a avut câștig de cauză, rămânând deocamdată operator de salubritate în Satu Mare.
Serviciul de spionaj al Ungariei a pus mâna pe Hotelul Dacia
La numai un an după ce a devenit primar, Gabor Kereskenyi și-a adus un aport major la achizitionarea Hotelului Dacia din Satu Mare de către o firmă de stat și un milionar din Ungaria. Hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare este o clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care a fost construită in stilul new secession, la începutul secolului XX, conform unui proiect arhitectural care a obținut premiul I la expoziția internațională de la Paris din 1901. Hotelul a fost înregistrat în Carte Funciară (CF) ca proprietate a orașului Satu Mare și a primit denumirea Pannonia, care a fost schimbată în Dacia după Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. În perioada ocupației vremelnice a Transilvaniei de către Ungaria horthystă (1940-1944), hotelul a revenit la denumirea în limba maghiară, iar, după al doilea război mondial, a recăpătat denumirea Dacia. Pe frontispiciu, pentru că în CF a rămas înregistrat sub denumirea Panonnia până în anii 90, autoritățile comuniste neglijând, timp de 45 de ani, să rectifice denumirea hotelului în CF. La mijlocul anilor 90, Hotelul Dacia a fost privatizat cu metoda MEBO de către angajații acestuia, dar această metodă putea fi aplicată doar în cazul activelor proprietate de stat, astfel că privatizarea a fost vădit nelegală în condițiile în care hotelul era proprietatea orașului Satu Mare.
La sfârșitul anului 2017, hotelul Dacia a fost cumpărat de la ultimii trei proprietari români, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundației pentru Protejarea Patrimoniului Construit in Europa Centrală si Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică si simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firmă de stat, care s-a aflat in subordinea Agenției Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta și în administrarea serviciului de spionaj al Ungariei, care se află în subordinea ministrului de externe. În cumpărarea hotelului Dacia este implicat si milionarul ungar Tamas Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orban, care a anuntat ca vrea sa investeasca pentru reabilitarea acestuia si sa-i redea vechea denumire Pannonia. Deși au trecut cinci ani de la achizitionare, noii proprietari n-au realizat nicio investiție până în prezent. Primăria Satu Mare avea drept de preemțiune pentru cumpărarea hotelului, dar primarul Kereskenyi și Consiliul Local, în care UDMR deținea majoritatea absolută, nu l-au exercitat, favorizând astfel cumpărătorii din țara vecină.
Statuia eroului român Vasile Lucaciu, deranjantă pentru primarul maghiar
După această achiziție, primarul UDMR a urmărit să le mai dea o mână de ajutor noilor proprietari inițiind și obținând adoptarea unui proiect de modernizare a Pieței Libertății, în care este amplasat Hotelul Dacia, având un dublu scop. Principalul scop era construirea sub părculețul din fața hotelului a unei parcări subterane de 400 de locuri, care să-i deservească, în primul rând, pe angajații și clienții acestuia, fiind vorba, deci, de un fel de cadou pentru noii proprietari de la Budapesta. Un scop subsidiar și insidios era mutarea din părculețul central într-o zonă mai periferică a statuii din bronz masiv a marelui luptător memorandist și unionist Vasile Lucaciu, care reprezintă un ghimpe pentru primarul Kereskenyi și alți colegi din UDMR. În urma unor proteste ale unor reprezentanți ai comunității românești și a unor acțiuni în instanță, construirea parcării subterane și mutarea statuii lui Vasile Lucaciu au fost stopate deocamdată. Oricum, vizibilitatea statuii va fi mult obturată prin construcțiile ce vor fi ridicate în jurul său, conform proiectului de modernizare a zonei.
