Cel mai mare accelerator de particule din lume a fost pus în functiune miercuri, în apropiere de Geneva, cu misiunea de a descifra secretele materiei si ale Universului, iar cercetatorii au anuntat ca obiectivul lor principal pentru aceasta prima zi a experimentului a fost atins.
La Geneva a fost demarat cel mai important experiment stiintific din istoria omenirii. Oamenii de stiinta de la Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare vor sa afle raspunsul la o serie de întrebari legate de aparitia Universului. Experimentul se desfasoara în cel mai mare accelerator de particule din lume, LHC. Savantii au lansat o raza protonica în interiorul acceleratorului si înregistreaza acum datele obtinute. Primul fascicul de protoni introdus în cadrul Large Haldron Collider (LHC) a efectuat un tur complet al tunelului cu lungimea de 27 de kilometri situat la 100 de metri în subteran, în regiunea de granita franco-elvetiana. Primul fascicul de protoni a fost injectat în cadrul acceleratorului la ora 07.30 GMT, indicatorii de pe ecranele de control indicând ca acesta a intrat cu succes în prima sectiune a tunelului si ca, la mai putin de o ora de la începerea experimentului, a parcurs un tur complet al tunelului, realizând obiectivul principal al cercetatorilor pentru prima zi a experimentului. Pus în functiune miercuri dimineata, LHC are misiunea de a detecta particulele elementare ale materiei despre care se vorbeste în fizica teoretica dar care nu au fost niciodata observate. În plus, experimentul ar putea evidentia particulele "super-sistemice" care formeaza materia neagra. "Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa asteptam circa cinci secunde pentru a putea receptiona informatii", a declarat Lyn Evans, directorul proiectului LHC. Demararea proiectului va fi urmata de punerea în circulatie a unui al doilea fascicul, care va parcurge tunelul LHC în sens invers. Primele coliziuni protonice – care nu vor avea loc mai devreme de câteva saptamâni – vor produce energii de circa 450 de gigaelectronvolti (GEV), adica un pic mai putin decât jumatatea puterii Fermilab din Chicago, pâna acum cel mai mare accelerator din lume. Doar dupa câteva saptamâni sau luni, când energiile puse în miscare în cadrul LHC vor ajunge la niveluri inegale, se va putea ajunge pâna la circa 7 teraeclectronvolti (Tev), putere de sapte ori mai mare decât a Fermilab. Obiectivul LHC este "acumularea de informatii prin care sa se înteleaga comportamentul materiilor fundamentale", a spus fizicianul Daniel Denegri, care monitorizeaza detectorii CMS din interiorul tunelului. Pe lânga detectorii CMS, în interiorul LHC se mai gasesc detectori Atlas, care cauta semne privind elemente fizice noi, inclusiv originile materiei si extradimensiuni, Alice, care studiaza forma "lichida" a materiei / plasmei existente dupa Big Bang, si LHCb, care analizeaza ce s-a întâmplat cu materia lipsa dupa Big Bang în conditiile în care acesta a creat cantitati egale de materie si antimaterie.
Caldura de 100.000 mai mare decât cea din centrul Soarelui
Socurile protonice din interiorul LHC vor degaja o caldura de 100.000 mai mare decât cea din centrul Soarelui si ar trebui sa permita mai ales detectarea bosonilor Higgs, particula misterioasa care a dat masa tuturor celorlalte particule, potrivit teoriei "modelului standard". Modelul actualmente agreat de fizicieni implica bosoni Higgs, numiti si "particulele lui Dumnezeu". Potrivit teoriilor existente, particulele îsi obtin masa proprie prin interactiuni cu un câmp generat de bosonii Higgs. Cele mai recente observatii atronomice sugereaza ca materia obisnuita – cum ar fi galaxiile, gazele, stelele si planetele – reprezinta numai 4% din Univers, restul fiind materie neagra (23%) si energie neagra (73%). Fizicienii considera ca LHC poate oferi informatii cruciale în legatura cu natura materiei misterioase. Energiile foarte mari puse în miscare vor permite recrearea, timp de o fractiune de secunda, a starii Universului din prima suta de miime de secunda de dupa Big Bang, în urma cu 13,7 miliarde de ani.
(M.F.)
Coliziunile ar putea genera gauri negre minuscule despre care fizicienii de la CERN sustin ca nu genereaza pericol si ca prezenta lor nu va fi de durata. Cu toate acestea, au existat si voci care au sustinut ca aceste mini-gauri negre vor atrage materia din jurul lor, provocând sfârsitul lumii.
Ideea Large Hadron Collider a aparut la începutul anilor 1980, proiectul primind aprobarea în 2006, la un cost mult mai mic. Cu toate acestea, CERN a subestimat costurile echipamentelor si activitatilor ingineresti, motiv pentru care a fost nevoit sa împrumute sute de milioane de euro de la banci pentru a putea finaliza acceleratorul. Pretul la care a ajuns constructia LHC este de patru ori mai mare decât cel estimat initial.
La CERN – Centrul European pentru Cercetari Nucleare de la Geneva, a fost pus în practica un proiect la care 10.000 de savanti din peste 70 de tari au lucrat mai bine de 10 ani. Aproape o suta de români se afla printre ei. În camera de comanda a detectorului Atlas, 1500 de cercetatori sunt antrenati sa prelucreze milioanele de informatii care vin în fiecare secunda. Printre ei si 30 de români.
