Albert Szent-Györgyi poate fi considerat prima persoană de origine română care a primit Premiul Nobel. Tatăl său a fost un nobil moşier născut la Târgu-Mureş, a cărui familie a deţinut domenii extinse în judeţul Hunedoara. Szent-Györgyi a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1937, cu decenii înaintea lui Emil Palade, celălalt laureat român al celebrului premiu. Pe lângă o activitate ştiinţifică impresionantă, cea mai mare descoperire a sa fiind vitamina C. Szent-Györgyi a fost o figură publică importantă a rezistenţei anti-naziste din Ungaria.

ARTICOL PUBLICAT INITIAL PE 25.4.2011 IN GAZETA DE CLUJ

Albert Szent-Györgyi a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă ai secolului XX. Printre cercetările sale se numără cele legate de vitamine, mecanismele de oxidare enzimatice, contracţia muşchilor şi cancerul. În 1937, Szent-Györgyi a primit Premiul Nobel pentru medicină pentru descoperirea vitaminei C şi pentru studiile sale asupra ciclului acidului citric. Szent-Györgyi s-a născut la Budapesta, în Ungaria, pe 16 Septembrie 1893. Tatăl său, Nicholas von Szent-Györgyi de Nagyrapolt (Rapoltul Mare), a fost un important moşier din Hunedoara, născut la Târgu-Mureş, într-o familie de calvinişti, al cărui arbore genealogic poate fi urmărit până la 1608, când un strămoş al său, Samuel, a fost înnobilat. Mama sa, Josefine Lenhossek, provenea dintr-o familie de intelectuali, atât tatăl, cât şi fratele său fiind profesori de anatomie la Universitatea din Budapesta. Familia Lenhossek a avut trei generaţii de oameni de ştiinţă, dar şi o pasiune deosebită pentru muzică. Mama lui Albert Szent-Györgyi s-a pregătit să devină cântăreaţă de operă şi chiar a dat audiţie pentru Gustav Mahler, care era dirijor pe atunci la Opera din Budapesta. A fost sfătuită însă să se mărite, pentru că vocea ei nu era suficient de bună. Fratele lui Albert a devenit, în schimb, violoniste profesionist.
Viitorul om de ştiinţă de renume mondial a intrat la Universitatea din Budapesta în 1911, unde a studiat până la izbucnirea Primului Război Mondial, când a fost înrolat în armata ungară. Szent-Györgyi a fost medic militar pe frontul din Italia şi apoi pe cel din Rusia, fiind rănit într-una dintre bătălii (sunt surse potrivit cărora s-a împuşcat singur în mod intenţionat în braţ). A primit o medalie de onoare şi a fost lăsat la vatră cu onoruri.

Cercetător la cele mai mari universităţi din lume

Astfel, Szent-Györgyi a avut ocazia de a-şi termina studiile de la Budapesta şi de a lucra de-a lungul următorului deceniu la unele dintre cele mai bune centre de cercetare din lume, printre care Universitatea din Groningen, Universitatea Cambridge şi Clinica Mayo. A lucrat cu farmacologistul Mansfeld la Pozsony, cu Armin von Tschermak în Praga, unde a studiat electrofiziologia, şi cu Michaelis în Berlin. Apoi a plecat la Hamburg pentru un curs de doi ani în chimie fizică la Institutul pentru Igienă Tropicală. A devenit asistent la Institutul de Farmacologie al Universităţii din Leiden în 1920, iar din 1922 până în 1926 a lucrat cu H.J. Hamburger la Institutul de Fiziologie din Groningen, Olanda. În 1927 a plecat la Cambridge, ca bursier Rockefeller, unde a lucrat cu F. G. Hopkins, iar apoi a petrecut un an la Fundaţia Mayo, din Rochester Minnesota, înainte de a se întoarce la universitatea britanică.
S-a întors în 1930 în Ungaria, unde a obţinut poziţia de şef al catedrei de chimie medicală de la Universitatea din Szeged, fiind numit cinci ani mai târziu şef  al Catedrei de Chimie Organică. În timul celui de-al Doilea Război Mondial s-a alăturat rezistenţei anti-naziste din Ungaria, ceea ce l-a expus la un pericol constant. A fost susţinut de Ambasada Elveţiei, stat care i-a oferit cetăţenia în timpul războiului. În timpul conducerii fasciste a Ungariei, Szent-Györgyi şi-a ajutat prietenii evrei să fugă din ţară. Deşi Ungaria era aliată cu Germania nazistă, premierul maghiar Miklos Kallay l-a trimis pe Szent-Györgyi la Cairo, în 1944, sub pretextul unei conferinţe ştiinţifice pentru a începe negocierile cu Aliaţii. Când germanii au aflat despre complot, însuşi Hitler a cerut un mandat pentru arestarea lui Szent-Györgyi. Acesta a evadat din arestul la domiciliu şi, în anii 1944 şi 1945, a trăit ca fugar urmărit de Gestapo. După război, Szent-Györgyi a fost o persoană publică cunoscută în Ungaria şi a existat chiar un zvon că, dacă ar fi permis sovieticii, ar fi putut deveni preşedintele Ungariei. A fost ales în Parlament şi a contribuit la reinstituirea Academiei de Ştiinţe. Până la urmă, nemulţumit de conducerea comunistă a ţării, a fost nevoit să părăsească Ungaria în 1947 pentru a se alătura echipajului Laboratorului de Biologie Marină din Woods Hole, Massachusetts.

Vitamina C, descoperită din kilograme de paprika

Printre primele sale cercetări de la Groningen, Szent-Györgyi s-a concentrat pe chimia respiraţiei celulei şi a încercat să descrie interdependenţa activităţii oxigenului şi hidrogenului. Încă din timpul cercetărilor sale la universitatea olandeză, Szent-Györgyi a identificat un compus prezent în ţesuturile plantelor şi animalelor care blochează oxidarea catalizată de enzime a fructelor şi legumelor. De exemplu, transformarea culorii unei felii de măr când este expusă la aer este rezultatul unei oxidări catalizate de enzime.
La Cambridge, şi-a continuat cercetările, încercând să izoleze această substanţă din glandele adrenale, iar la întoarcerea în Ungaria a constatat că vindecă scorbutul. Aceste descoperiri l-au determinat să caute o sursă mai abundentă pentru acest compus şi până la urmă a reuşit să o izoleze din kilograme din paprika (sau boia de ardei, praful obţinut din măcinarea fructului uscat al plantei capsicum annuum). Noului compus i-a pus numele de acid ascorbic, inspirat de sintagma “acidul care vindecă sau previne scorbutul”, cunoscut în prezent ca vitamina C. Paprika a fost introdusă în Ungaria de către turci, în secolul XVI, statul central-european devenind, ulterior, cel mai mare exportator al acestui condiment. Motivul pentru care Szent-Györgyi a ales să extragă acidul ascorbic din acest produs tradiţional maghiar este că a avut cantităţi mari la dispoziţie, deşi exista şi povestea că epifania calităţilor vindecătoare ale vitaminei C a avut-o observând că soţia sa foloseşte ardeiul ca remediu pentru răceală.
Studiile sale persistente asupra oxidării biologice a dus la descoperirea funcţiei catalitice a acizilor dicarboxilici, a citoflavinei şi a activităţii biologice a flavanolului, un antioxidant găsit în boabele de cacao care îmbunătăţeşte circulaţia sângelui spre creier. Pentru a determina compoziţia chimică a acidului ascorbic, Szent-Györgyi i-a trimis o mostră lui Walter Haworth, un profesor de chimie de la Universitatea din Birmingham, Anglia, expert în chimia carbohidraţilor şi zaharurilor. Haworth a determinat structura chimică completă a acidului ascorbic şi a împărţit cu Szent-Györgyi Premiul Nobel din 1937 pentru munca sa.

O moştenire bogată pentru ştiinţă

În 1938 a început să lucreze în cercetarea muşchilor şi a descoperit, în scurt timp, proteinele actina şi miozina şi formula lor chimică. Aceste descoperiri au făcut posibilă reproducerea reacţiei fundamentale a contracţiei muşchilor, un element de bază pentru cercetarea muşchilor din următoarele decenii. Conservarea materialului biologic în glicerină, descoperire care are multiple aplicaţii, inclusiv în agricultură pentru păstrarea materialului genetic, este o altă inovaţie care a rezultat din studiile lui Szent-Györgyi.
Szent-Györgyi a fost membru a diferite societăţi ştiinţifice, a fost preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Budapesta, profesor la Universitatea Harvard în 1936 şi la Universitatea din Liege în 1938. A primit Premiul Cameron în 1946 şi Premiul Lasker în 1954. Printre publicaţiile sale cele mai cunoscute se numără Oxidare, Fermentare, Vitamine, Sănătate şi Boală (1939), Contracţia Musculară (1947) şi Bioenergetica (1957).
S-a căsătorit cu Cornelia Demény, fiica şefului Poştei Maghiare, în 1917, de care a divorţat ulterior. În 1941 s-a căsătorit cu Màrta Borbiro, o colegă de la Woods Hole, iar în 1965, după un nou divorţ, s-a căsătorit cu fiica unei colege de la aceeaşi instituţie, June Susan Wichterman, care pe atunci avea 25 de ani. Trei ani mai târziu a divorţat pentru a treia oară, a patra şi ultima sa soţie fiind Marcia Houston, alături de care a adoptat o fetiţă. Albert Szent-Györgyi a murit la Woods Hole, la 22 octombrie 1986.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here