Dosarul în care fostul șef AJOFM Cluj, Daniel Don, este judecat pentru corupție se află în cadrul unor dispute juridice privitoare la constituirea completului specializat de judecată. La cererea lui Don, judecătorul cazului, Marius Lupea, a cerut Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj o situație a completelor care pot judeca dosarele de corupție, însă răspunsul arată că toți magistrații sunt specializați, chiar dacă ei nu au urmat niciun curs de specializare.
Procesul fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, se află pe ultima sută de metri. Dacă magistratul Marius Lupea nu va emite o decizie în prima parte a anului viitor, fapta se va prescrie.
La ultimul termen de judecată din dosarul fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, magistratul Marius Lupea a solicitat Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj să trimită hotărârile anuale ale Colegiului de conducere, începând cu anul 2007 şi până în prezent, prin care judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca şi completuri specializate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie. Cererea vine în contextul unor discuții vizavi de legalitatea completului de a judeca dosarele de corupție.
”Vă solicităm să ne comunicaţi, în extras, hotărârile anuale ale Colegiului de conducere, începând cu anul 2007 şi până în prezent, prin care judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca şi completuri specializate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie, conform art.29 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu precizarea că, în cauză, s-a acordat termen de judecată la data de 22 noiembrie 2019, sala 16, ora 11:00, termen până la care vă rugăm să ne onoraţi solicitarea”, arată cerere magistratului.
În răspunsul trimis, Colegiul de Conducere al Tribunalului Cluj nu a pus la dispoziția judecătorului hotărârile prin care au fost constituite completurile, ci a arătat că toți judecătorii au fost specializați, chiar dacă ei nu au urmat niciun curs de specializare.
”La nivelul Tribunalului Cluj au fost constituite completuri specializate pe infracțiuni de corupție, terorism și fapte asimilate acestora, începând din anul 2006. Prin hotărârile colegiului de conducere s-a stabilit că toți judecătorii care funcționează în secția penală sunt specializați și în infracțiuni de corupție, completurilor inițial constituite fiindu-le atașate în sistemul informatic Ecris, obiectele privind infracțiunile specifice de corupție, terorism și celor asimilate acestora. (…) Odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale, au fost reorganizate funcțiile juridice în materie penală, cu păstrarea specializării privind infracțiunile de corupție de către toți judecătorii care funcționează la secția penală, prin atașarea infracțiunilor de corupție tuturor completurilor care soluționează în această materie. Prin Ordinul 1539/04.07.2019, Președintele Tribunalului Cluj a procedat la formalizarea înființării completelor specializate”, arată răspunsul instituției.
Niciun judecător clujean nu s-a instruit la INM pe tema combaterii corupției
Problema dosarelor de corupție judecate în instanțele clujene constă în faptul că niciun judecător nu a urmat vreun curs de formare profesională pentru judecarea cazurilor de corupție, lucru obligatoriu pentru magistrați.
Principala problemă care survine din această hibă a instanțelor clujene, care judecă dosarele de corupție, constă în faptul că un magistrat, care primește un astfel de dosar, poate administra sau nu probele cu discernământ.
Multe dintre dosarele de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj sunt judecate de un singur magistrat, și nu de doi, așa cum arată legea.
Legea prevede că dacă un judecător se dovedește că nu este specializat pe judecarea cauzelor de corupție, întregul proces trebuie rejudecat iar acest procedeu duce, de cele mai multe ori, la achitare.
Vizavi de specializarea magistraților pe judecarea faptelor de corupție, în instanțele clujene informațiile sunt ”secrete” sau… nu există.
Potrivit unui răspuns oficial, ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.
Răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.
Judecătorul, care este și președintele secției penale, spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță. În cazul Curții de Apel Cluj, este vorba despre Denisa Bâldean, judecător pe latură civilă.
”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.
Don reclamă că nu avea atribuții de serviciu pentru faptele de care este acuzat
Unul dintre aspectele reclamate de fostul șef AJOFM Cluj constă în faptul că el este judecat pentru luare de mită în situația în care el nu avea atribuții de serviciu în acest sens. Jurisprudența arată că actul de corupție trebuie să aparţină competenţei funcţionarului. Potrivit unuia dintre puținele cursuri de specializare pe teme de combatere a corupției organizate de Institutul Național de Magistratură, ”condiția ca fapta funcționarului să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu este realizată și în situația în care îndeplinirea actului cade în atribuțiile altui funcționar”, astfel că Don ar fi putut fi acuzat, cel mult, de înșelăciune. ”Fapta de a pretinde și primi bani, inducând în eroare persoana vătămată cu privire la împrejurarea că actul pentru a cărui neîndeplinire făptuitorul a pretins și primit banii privește îndatoririle sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, iar nu pe cele ale infracțiunii de luare de mită”, se arată în prezentarea cursului.
Rechizitoriul fostului șef AJOFM Cluj este bazat exclusiv pe declarații luate în ziua percheziției care a avut loc la sediul instituției. Procurorii nu au făcut niciun flagrant în care Don să fi fost surprins luând bani, nu au descoperit niciun cont cu sume de bani provenite din mită sau alte bunuri care să nu poată fi justificate. De asemenea, la dosarul cauze nu există nicio expertiză contabilă, ci doar un raport făcut de procurorii DNA.
Mai mult, un raport al DLAF arată că, în cadrul proiectului ”Bancomate de joburi în mediul rural”, Marian Moteoc, principalul martor al acuzării din dosarul lui Daniel Don, ”sifona” fondurile din proiect. Potrivit DLAF, neregulile intră în categoria fraudă. În mod atipic, în urma raportului procurorii nu au deschis niciun dosar împotriva lui Moteoc.
Cine colecta banii din Dosarul lui Don?
Potrivit rechizitoriului, începând din anul 2012, inculpatul Don Daniel a fost sprijinit în obținerea foloaselor bănești de către inculpatul Moteoc Marcu Marian, șoferul său, care a colectat lunar banii pretinși. Sumele de bani respective au fost remise, de regulă, în sediul instituției, de cele mai multe ori în plicuri.
După colectare, banii au fost înmânați inculpatului Don Daniel sau, la indicațiile sale exprese, au fost depuși fie în autoturismul de serviciu folosit de către acesta din urmă, fie într-un cont bancar deținut de directorul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.
Inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public, are obligația declarării activelor financiare cu ocazia completării declarației de avere, sub sancțiunea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații,
Urmare a analizării declarațiilor de avere completate de către Don Daniel la data de 14.04.2014, aferent veniturilor obținute pe parcursul anului 2013, respectiv la data de 08.04.2015, corespunzător veniturilor obținute în anul 2014, s-a reținut că funcționarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare.
Însă, procurorii nu au reușit să depisteze averea lui Don care ar fi putut proveni din activitatea infracțională de care este acuzat.
