Problemele administrației UAD Cluj-Napoca – afară i vopsit gardul ,inăuntru i leopardul !

Nu mai reprezintă un secret faptul că modul de a administra Universitatea de Arte și Design din Cluj Napoca lasă de dorit. Vorbim de locații cumpărate în vederea desfășurării activităților didactice care nu au fost folosite niciodată, de fațada Universității acoperită de o schelă de 10 ani (dar nu a fost recondiționată) și de două cabane ale universității care cândva au fost niște bijuterii, iar acum, sunt cu totul uitate.

Gazeta de Cluj l-a contactat pe rectorul Liviu-Florian Ștefan în vederea adresării unor întrebări. Răspunsurile acestuia par că îndulcesc mult realitatea cu care ne confruntăm.

Am decis să disecăm fiecare răspuns primit și să venim cu propriile noastre completări. Poate, cumva, cumva, prindem adevărul din urmă și deslușim misterul cabanelor uitate de lume și a spațiilor „destinate activității didactice”, cumpărate în blocuri.

Prin întrebările adresate domnului rector am atins cam fiecare problemă care nu avea sens: cabanele de la Beliș, școala din  Șutu, spațiile dedicate învățământului achiziționate în blocurile din Cluj, rețeaua proastă de internet, precum și fațada UAD Cluj-Napoca care stă să cadă pe clujenii care circulă în Piața Unirii. Înainte să ne răspundă, a ținut să ne reamintească „că actuala echipă de conducere și-a început mandatul in urmă cu 7 luni, iar investigatia dvs., așa cum rezultă din intrebări, priveste mandate de conducere ale altor echipe manageriale asupra activității cărora s-au exprimat, de-a lungul timpului, organismele de control abilitate.”

Domnul Florian-Ștefan se consideră un player nou în jocul de-a administrația, însă acesta figurează drept un pion veritabil încă din anul 2021, fiind prodecan , apoi în 2023 a avansat la funcția de prorector, iar în 2024 a fost ales rector al Universității de Arte și Design Cluj-Napoca. Domnul Florian-Ștefan este demult în conducere, iar acum se pare că este pus față-n față cu obstacolele care încă de pe atunci nu au putut să fie depășite.

Inițial, l-am întrebat pe domnul rector pentru ce au fost achiziționate cele două cabane de la Beliș, cu ce sumã de bani și la ce au fost folosite din momentul achiziției?

Rector: Cele doua imobile în localitatea Beliș au fost achiziționate în anul 2007 pentru desfășurarea activităților de recreere si creație artistică, conform normativelor si finanțării ministerului de resort. Printre altele, ni s-a spus că „UAD a desfășurat, din momentul achiziției celor două case de creație, numerose activități, precum: activități de practică, tabere de creație, inclusiv cu parteneri internationali, ateliere creative, workshopuri, teambuildinguri, tabere de varà si de iarnã. Cu participarea cadrelor didactice și a studenților UAD. De aceste activități au beneficiat toate cele 11 departamente ale universității, în funcție de necesități și de diferite proiecte.”

Nu contestăm faptul că, probabil, mai demult, cabanele își îndeplineau scopurile și că acestea găzduiau ateliere și team-buildinguri. Dar domnului rector nu îi place să vorbească la trecut (apropo de faptul că nu vrea să se asocieze cu echipa de conducere din trecut), așa că, să vorbim la prezent: Cabanele UAD-ului sunt într-o stare jalnică, sunt nefolosite și lăsate să se degradeze, fiindcă au fost date în „grija” serviciului administrativ. Aspectul cabanelor s-a înrăutățit de la an la an, iar Gazeta de Cluj a expus starea acestora într-un articol anterior. Nu lăsați exteriorul să vă păcălească, în interior cabanele sunt într-o stare jalnică. Ce să vorbim despre ateliere, când nimeni nu ar putea să petreacă o noapte într-un loc de genul acesta?

Întrebarea nr.2 a fost „Dar Școala din Șutu? Când a fost achizitionatã? Cu ce scop si cu ce sumã de bani?”

Rector: „ Clădirea în cauză a intrat in folosința UAD, cu scopul desfășurării de activități de învățământ, în baza unui contract de comodat încheiat în anul 2002 pentru o durată de 30 de ani. Din perspectiva zilelor noastre, actuala conducere a universității va propune un plan de acțiune în ceea ce privește clădirea Șutu în conexiune cu viitorul plan strategic al universității pentru intervalul 2025-2029.”

Corect- conducerea VA propune. Cert este că, până ca imobilul nefolosit să fie descoperit de presă, conducerea nu ar fi acordat minimul de atenție acestuia. Școala e în concesiune din 2002, nu s-a făcut nimic, niciodată, pentru recondiționarea acesteia, iar până acum , nici că ar fi existat inițiativă!

A treia întrebare a fost formulată astfel: Una dintre principalele probleme ale universității o reprezintă lipsa spațiului. Studenții se plâng ca sunt înghesuiti în săli. În această privință, ați achiziționat 2 spații (unul pe Plopilor/altul pe 21 Decembrie). Credeți că cele două spații sunt potrivite pentru desfășurarea activității didactice? Au fost folosite vreodată?

Rector: Clădirea de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 la care vă referiți a fost achiziționatã de UAD în anul 2016, ca urmare a alocării de către ministerul de resort a bugetului aferent. În această clădire, de la momentul achiziției, și-a desfășurat activitatea o mare parte a aparatului administrativ al universității și anume Direcția general administrativă, Direcția economică si Biroul Erasmus+. De asemenea, în aceasta clădire si-au început activitatea cadrele didactice și studenții nou înființatului – la acel moment – program de studii universitare de licență Pedagogia artelor plastice și decorative. Astfel, în anul 2021 UAD a achiziționat spațiul de pe str. Plopilor unde, în anul 2022, a fost relocat Biroul Erasmus+, în vederea extinderii spațiului de activitate aferent programului de studii universitare de licență Pedagogia artelor plastice și decorative în același spatiu de pe str. Plopilor au fost relocate și alte structuri organizatorice ale universității precum Departamentul de specialitate cu profil psihopedagogic (DSPP) și Centrul de informare si orientare în carieră (CICOCA). ”

În regulă, dar studenții nu au habar de centrele de informare și de orientare în carieră. Cu toate acestea, s-a pierdut cu totul destinația didactică a celor două spații. S-au amenajat birouri în locul sălilor de clasă. Studenții tot nu au unde să-și desfășoare activitatea, dar au birouri, despre care nu știu.

O altă întrebare se referă la calitatea internetului: „Acum câțiva ani, mulți bani au fost redirecționați spre îmbunătățirea rețelei de internet. De ce încă studenții se plâng că nu merge internetul? Cum atți dezvoltat rețeaua de internet de când sunteți în mandat? Ați valorizat echipamentele achiziționate anterior? Si dacă da, care sunt acelea? Aveți proiecte pe viitor în această privință?”

Rector: „Privind a doua parte întrebării, vă comunicam urmatoarele. UAD, în calitate de instituție de învațământ superior de stat, este conectată la rețeaua RoEduNet care asigură servici de comunicații de date pentru instituțile de cercetare și academice de toate gradele din România, aflată sub conducerea Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare (ARNIEC) din cadrul Ministerului Educației: în interiorul clădirilor UAD există conexiune prin cablu (Ethernet) dar și WiFi prin intermediul a 92 Acess Point-uri(45 Meraki si 47 Ubiquity). Starea conexiunilor este monitorizată permanent prin intermediul unor platforme specializate putându-se stabili în orice moment up-time-ul fiecărui AP.

Statistic, cele mai multe intreruperi in furnizarea de servici de conectare la Internet se datoreaza frecventelor pene de curent care afecteazã mai ales zona centralã a Clujului.”

Până și conducerea, știe, unde cade internetul. Chiar ei au menționat-o: clădirea din centru. Iar scuza nu este potrivită, nu sunt atât de des pene de curent în centru.     Oricum ar fi, la banii investiți în rețeaua de internet, nu v-ați permis niște UPS-uri, care să vă asigure, având în vedere că penele de curent sunt așa dese? De asemenea, la departamentul de informatică lucrează o persoană! O persoană pentru 7 clădiri ale UAD-ului, răsfirate prin tot Clujul.

Ultima întrebare vizează veșnica problemă-fațada UAD: Fațada UAD este acoperită de o schelă. Coproprietarul clădirii, și-a exprimat bunăvoința în a contribui financiar la refațadizarea clădirii. Din câte stim, aveți avizul necesar pentru lucrare. De ce nu s-a realizat nimic în această privințã?

Rector: Clădirea din Piața Unirii este în administrarea universității doar începând cu anul 2021, până la acea data fiind în folosința noastră pe baza unui contract de comodat. De la data dobândirii s-au început demersurile legale în vederea restaurării acesteia, dar, având în vedere că este o clădire monument istoric de clasa A, demersurile și avizele sunt multiple, fiecare având termene administrative de răspuns. În acest moment avem DALI aprobat și de către ministerul de resort și suntem în faza de DTAC, urmând ca după acestea să se treacă la executarea lucrării.

Domnul rector a uitat să precizeze că în anul 2021, existau banii alocați pentru reabilitarea clădirii, dar s-a cumpărat spațiul inutil de pe strada Plopilor. Chiar și aflată în concesiune, lucrările de recondiționare nu trebuiau să lipsească. De 10 ani fațada este acoperită de o schelă de lemn care a putrezit în timp. Acum schela a fost dată jos parțial, dar nu pentru că s-ar fi lucrat la clădire. Elementele decorative încă stau să cadă pe oameni, o parte din schelă este încă pe stradă, iar clădirea este degradată.

Citește și: https://gazetadecluj.ro/administratia-proasta-si-neregulile-din-cadrul-uad-cluj-napoca-face-ca-arta-sa-si-piarda-si-ultimul-strop-de-respect-in-societate/